Estradasphere – Palace of Mirrors (2006)

sorin
•  
comments 1

Estradasphere - Palace of MirrorsDe acest album se leaga o amintire amuzanta. Prima oara am auzit de aceasta trupa pe lastfm, cand ascultam “radio mike patton” si, printre multe ciudatenii, mi-a “sarit” in casti o piesa Estradasphere. Mi s-a parut interesant, dar mi-a fost lene sa notez numele trupei, pentru a cauta ulterior si alte piese. Asa ca informatia a ramas undeva, intr-un coltisor prafuit al memoriei mele. Pana cand, intr-o zi, cautand pe net informatii despre trupa Sculptured, am observat ca tobarul lor canta in acelasi timp si cu Estradasphere. Intamplator, ma convorbeam in acel moment cu Ursu’, impartasindu-i aceasta informatie. Ca sa observ ca peste cateva secunde radea in hohote pe messenger. Foarte curios sa aflu de ce, am accesat linkul trimis de el: https://www.myspace.com/estradasphere . Peste cateva secunde radeam si eu. Cam asta a fost prima mea experienta legata de Estradasphere. Citeste articolul “Estradasphere – Palace of Mirrors (2006)” →

Postat în:

Recenzie de album

|

Etichete:



Dodiez Urban

ursu'
•  
comments 1

Cand e cald lumea incearca sa evite ingramadeala si spatiile mici inchise. Nu insa toata lumea isi face o prioritate din asta, iar cand e vorba de un concert bun unii se aduna in cluburi mici si se simt bine. Asa a fost miercuri, 25 iunie, in Suburbia, unde s-au adunat aproximativ 100 de oameni sa-i vada pe Deadeye Dick, Proof, Protest Urban si Dodiez. Intr-adevar, cam putina lume, dar decat multi si prosti, mai bine putini si buni.

Deadeye Dick liveNu mai lungesc bla-bla-ul si trec la fapte. Cand am intrat in club, dupa ce am platit intrarea, mi s-a oferit un tricou cu logo-ul primei formatii care urma sa cante. L-am refuzat politicos, nu pentru ca nu-mi placea tricoul, ci pentru ca imi era prea mic. In jur de ora 20:00 au inceput sa cante baietii de la Deadeye Dick, formatie despre care nu auzisem. Citeste articolul “Dodiez Urban” →

Postat în:

Cronica de concert

|

Etichete:

,

,

,

,



Polkadot Cadaver- Purgatory Dance Party (2007)

mihai
•  

Am dat acum putin timp peste aceasta trupa din Maryland, SUA (loc de provenienta al altor doua trupe dragi mie- Dying Fetus si Misery Index), ascultand albumul lor de debut- Purgatory Dance Party. Chiar daca n-am fost extaziat de muzica lor, pot spune ca mi-a placut destul de mult de cand l-am ascultat.

Pe scurt, Polkadot Cadaver sunt o trupa de rock/metal experimental, progresiv, creata, din cate am citit, pe scheletul altei trupe- Dog Fashion Disco (nu i-am ascultat). Primul lucru pe care l-am remarcat la ei este  asemanarea izbitoare cu Faith No More, lucru pe care mi l-a confirmat si expertul nostru Pattonist (aka Ciciocle), deci acum pot sa afirm fara teama acest lucru.

Citeste articolul “Polkadot Cadaver- Purgatory Dance Party (2007)” →

Postat în:

Recenzie de album

|

Etichete:



Rock Im Park 2008 (II)

ursu'
•  
comments 7

Prima zi de festival

Si eu si Alex ne asteptam sa dormim mult, dupa multele ore de calatorit cu autocarul si plimbarile prin oras facute cu o zi inainte. In jur de 8:30 ne-am trezit amandoi si am iesit din cort. Vremea era buna, desi pe net (cu doua zile inainte) se anunta ploaie. Am mancat cateva sandvisuri care ii ramasesera lui Alex si ne-am facut planul pentru acea zi.

Am mai facut o plimbare prin centru, pentru ca nu stiam ca in apropiere de noi este un supermaket Aldi. De acolo ne-am alimentat cu ceva mancare si un sixpack de bere la PET la 0,5l. Desi vazusem lumea in jurul nostru cu bere serioasa, n-am reusit sa gasim si noi, asa ca ne-am multumit cu aia de la Aldi.

Ne-am intors apoi la cort si ne-am planificat timpul. Uitandu-ma la lista cu formatiile care urmau sa cante mi-am zis ca o sa am o zi libera, insa nu am vrut sa-l las pe Alex singur la concerte. Si in plus m-as fi plictisit de moarte la cort.

Am ajuns la scena mare cand canta prima trupa din festival, Rival Schools, o trupa de alternative, cross-over, indie (mersi Alex :P). Cum nu-mi place stilul, nu prea am fost atent la ei. Mi-a ramas in memorie doar momentul in care vocalul, auzind strigatele din public “Helga!!!!”, a zis ceva de genul “I don’t know what’s this helga thing but I hope it’s not something bad”. Citeste articolul “Rock Im Park 2008 (II)” →

Postat în:

Cronica de concert

|

Etichete:

,

,

,



Rock Im Park 2008 (I)

ursu'
•  

Plecam

4 iunie 2008, ora 4:00 AM. Ma vad cu Alex la locul din care urmeaza sa plece autocarul. Lumea incepe sa se adune si incepem sa ne facem o idee despre oamenii cu care o sa calatorim mai mult de 24 de ore pana in Nürnberg. Bineinteles, toti sunt romanii tipici care merg “afara” la munca, imbracati care mai de care mai colorat, in treninguri sau in camasi transpirate. Mai toti au cu ei genti de voiaj imense cu care o sa se intoarca inapoi fara sa fi pus ceva inafara de cateva mii de euroi cu care isi fac poze cand se intorc. Sunt exact tipul de oameni pe care ii detestam (si eu si Alex).
Dar sa trecem peste aceste aspecte… Prima surpriza am avut-o chiar cand sa urcam in autocar, cand ni s-a spus ca unul din noi are locul 10, iar celalalt locul 48, desi Alex cumparase ambele bilete in acelasi moment. Deja nu ma mai mira nimic in Romania, asa ca am trecut peste asta si ne-am asezat amandoi pe locurile 47 si 48, urmand ca mai tarziu sa ne intelegem cu lumea asupra locurilor. Din fericire pana in Germania nu am schimbat locurile. Citeste articolul “Rock Im Park 2008 (I)” →

Postat în:

Cronica de concert


Durere mare in Fabrica!

sorin
•  
comments 4

Si a fost Pro-Pain… Un nume predestinat. Cred ca Spitalul de urgenta s-a umplut aseara cu roackeri plini de vanatai, entorse, echimoze si intinderi. Dar sa o luam cu inceputul. Din motive obiective, m-am hotarat foarte tarziu sa merg la acest concert. Pe ultima suta de metri am facut rost de bilet si am purces voiniceste spre Fabrica, facand jonctiunea pe drum cu tase. Din pacate, ceilalti doi betivi n-au putut sa ajunga. Unul e plecat in Germania, in “interes de serviciu”, celalalt fiind cazut la datorie (examene si alte chestii neinteresante). Dar lipsa lor a fost compensata de un numar nedeterminat de beri plus socializari cu o multime de perosane cunoscute sau nu.

Am ajuns la Fabrica la ora 19:00, dar am amanat intrarea in locatie, ochind (cu ajutorul unor binevoitori) o terasa la doi pasi, cu bere ceva mai ieftina. Ne-am facut acolo “incalzirea”, pierzand insa doua din trupele din deschidere, Blasted si X-Core. Asta e baieti, imi pare rau, dar site-ul asta se cheama trei betivi, nu trei oameni seriosi, care ajung la timp la concerte. Insa am parasit terasa la fix, ca sa ajungem in club tocmai cand incepea recitalul Zuul FX. Citeste articolul “Durere mare in Fabrica!” →

Postat în:

Cronica de concert

|

Etichete:

,



Subterranean Masquerade – Suspended Animation Dreams (2005)

sorin
•  

Suspended Animation DreamsInca un album de care m-am impiedicat in timp ce “rasfoiam” paginile netului. Daca nu as fi vazut cuvantul “avantgarde” in descrierea albumului, probabil ca nu l-as fi ascultat niciodata. Si ce pierdere imensa ar fi fost! Pentru ca avem aici un album exceptional, unul din cele mai bune albume pe care le-am ascultat eu vreodata. Probabil ca va veti gandi ca cine stie ce ciudatenie de album underground o mai fi si asta, de n-a auzit nimeni de el. Dar nu este cazul aici. Avem de-a face cu unul din acele albume obscure, care insa dau clasa unor creatii mult mai mediatizate.

Subterranean Masquerade este una din acele trupe care, plecand de la “radacinile” clasice ale muzicii rock, ajung la rezultate incredibile, impletind pasaje eterogene, armonii diverse, instrumente variate, rezultatul fiind un produs extrem de original, dar totodata extrem de omogen. Practic este acel caz fericit, in care niste baieti au reusit sa-si creeze un stil propriu, extrem de bine structurat si placut auzului, inspirandu-se din zeci de directii, fara a copia insa nimic. Citeste articolul “Subterranean Masquerade – Suspended Animation Dreams (2005)” →

Postat în:

Recenzie de album

|

Etichete:



Sculptured – Embodiment (2008)

sorin
•  
comments 1

Am dat intamplator peste Sculptured acum doua, trei luni. Am vazut ca cineva ii pusese eticheta de avantgardism, asa ca am zis sa dau si eu o ureche, fiind mereu deschis la sound-uri noi. M-a impresionat foarte tare, inca de la prima ascultare. Dar nu mi s-a parut avantgardist, cat foarte progresiv si incredibil de tehnic. Soundul duce un pic spre death metal, dar este lipsit de brutalitatea specifica. Totusi sunt parti care suna foarte death, ceea ce nu poate fi decat un lucru bun :)

Albumul are doar 5 piese, care se intind pe aproape 40 de minute. Cu alte cuvinte, sunt 5 piese epice, extrem de elaborate, cu suficiente schimbari de ritm si tehnica incat ascultatorul nu se poate plictisi. Sunt doua tipuri de voci, una clean si una mai ciudata, un fel de growl soptit, foarte dark… Cum spuneam mai sus, albumul e incredibil de tehnic. Pasajele de chitara sunt minunate. Pe fundal e permanent o orga care acompaniaza perfect chitara, fara a iesi insa in fata. Nu avem de a face cu o orga enervanta, gen CoB, mai degraba spre Faith No More, perioada Angel Dust. Citeste articolul “Sculptured – Embodiment (2008)” →

Postat în:

Recenzie de album

|

Etichete:



Procesiuni gothice, sub o luna (aproape) plina

mihai
•  
comments 3

Sambata, 17 mai 2008. Se apropie sesiunea (pentru cei ca mine), multa plictiseala, multi nervi in general. Nimic nu merge mai bine, in aceste conditii, decat un concert metal, de mare clasa.

De data aceasta au fost cei de la Moonspell, la Amfiteatrul Eminescu.

Desi nu sunt mare fan al gothicului, portughezii de la Moonspell sunt o trupa care m-au incantat de la prima ascultare. Am inceput cu Irreligious si The Antidote, doua albume care mi s-au parut de mare arta. De atunci, desi nu pot sa zic ca Moonspell este in topul preferintelor mele, ramane o trupa care isi face prezenta regulat in playlist-ul meu.
M-am intalnit la Iancului, pe la ora 17.30, cu un prieten de-al meu – Alex – bun coleg in ale muzicilor si betiilor. Din pacate n-au fost prezenti Ciciocle si Radu, ceilalti doi betivi cu renume.
Citeste articolul “Procesiuni gothice, sub o luna (aproape) plina” →

Postat în:

Cronica de concert

|

Etichete:



Empalot – Tous Aux Cèpes (2002)

sorin
•  

EmpalotAm dat din greseala peste acest album. “Rasfoiam” niste coperti, cand mi-a atras atentia patratul portocaliu. Poate l-as fi trecut cu vederea, daca nu zaream cu coada ochiului numele Duplantier. Pentru ca Empalot nu e altceva decat un proiect mai vechi ai fratilor Duplantier, sau, pentru ignoranti, cei doi frati care au pus bazele trupei Gojira.

Inainte sa ascult prima oara, am dat un search rapid pe net, observan (evident cu mare placere) ca e vorba de un album de avant-garde metal. Frecandu-mi mainile bucuros am dat drumu la play. Iar asteptarile nu mi-au fost inselate. AM fost intampinat din start de o combinatie extrem de reusita de funk, jazz, si metal a la Soulfly, cu ritmuri saltarete, treceri bruste dintr-un stil in altul, voci care trec printr-o gama variata de registre, de la pitigaieli la growl-uri death metal, toate presarate cu o doza sanatoasa de umor. Versurile sunt in franceza, asa ca nu m-am chinuit sa le inteleg, dar, daca ne luam dupa titlu (“Cu totii dupa ciuperci”) probabil sunt in ton cu muzica. Citeste articolul “Empalot – Tous Aux Cèpes (2002)” →

Postat în:

Recenzie de album

|

Etichete:

,