Doua Luni Amare

•  

Luna Amara @ Panic, 28 decembrie 2012

Dupa ce am crezut ca au adormit de-a binelea cu albumul din 2009, Don’t let your dreams fall asleep, pe albumul Pietre In Alb au reinviat din riff-urile vechi mai agresive cu care s-au consacrat la inceput. Dupa parerea mea, Luna Amara este una din cele mai interesante si contrastante trupe romanesti. Stiu, mai sunt multe altele, dar cam toate canta doar in engleza asa ca nu sunt chiar atat de romanesti. Spun contrastante pentru ca, asistand la concertul lor, am avut senzatia ca am fost la 2 trupe Luna Amara, am sa explic mai jos de ce.

Bun, voi povesti cum a fost aseara la concertul lor. Am ajuns in vechiul control (actual panic) dupa ora 9. Am inceput repede alcoolizarea cu berile ultimului sponsor si dupa o jumatate de ora de ascultat niste post punk-uri melodioase au intrat cei de la Luna Amara pe scena. Pe Nick aproape ca nu l-am mai recunoscut, tuns scurt, ziceai ca nu mai e acelasi. Au inceput cu piesele clasice de atitudine cu care inca mai fac ravagii, chiar si dupa atat de multi ani, dupa care au continuat cu piese mai lente si semi-acustice. Citeste articolul “Doua Luni Amare”

Postat în:

Cronica de concert

|

Etichete:



Antimanele industriale cu Artanu’

•  

Partizan @ Control, 21 decembrie 2012

Acum cateva zile, fara sa planuiesc, am ajuns in Control la concertul unei formatii despre care uitasem ca mai exista, Partizan, adica Timpuri Noi, ceva mai industriali si mai recenti. S-a tinut in noul Control, la 2 pasi mai incolo de cel vechi. Sala de concert era desprinsa dintr-o alta epoca, arata ca acel camin de cultura de la mine din sat, fara buget pentru decor, cu globul ala de anii ’80 si lumini colorate care se rotesc mereu. Nu stiu cat de intamplator era sau nu asta dar atomsfera era retro, parca tocmai se terminase revolutia. Citeste articolul “Antimanele industriale cu Artanu’”

Postat în:

Cronica de concert

|

Etichete:



Everybody Knows Leonard Cohen

•  

Aseara, asa cum fac in mod traditional de fiecare data cand acest domn vine sa cante la noi, m-am prezentat la datorie, la concert, de data asta in Piata Republica Socialismului, acum zisa Constitutiei.

Leonard Choen este unul din cei mai covaruiti si recoveruiti artisti ever, si a fost aici de la inceputurile Rock and Roll-ului. (Cum adica inceputurile? Acum juma’ de secol cand Dylan sau Beatlesii au creat rock and roll-ul psychedelic in numai 6 zile iar in a 7-a s-au odihnit impreuna la un joint, mai exact Dylan le-a adus iarba Beatelsilor, si apoi le-a cerut banii pe ea).

Asa ca, am pornit printre blocurile comuniste pe Republica Socialismului, pana am ajuns in cartierul Dudesti, acum numit si Palatul Parlamentului. Dupa mici probleme tipice la intrare legate de incurcarea bratarilor am intrat intr-o zona marginalizata din spate, a celor care si-au luat bilet in picioare. Acum 2 ani am avut bilet pe scaun pentru ca asa se dadeau toate, dar pentru ca sunt inca prea zbuciumat sa stau asezat, am mers tot la zona din spate din picioare, unde oricum am vazut si am simtit concertul mai bine.

Citeste articolul “Everybody Knows Leonard Cohen”

Postat în:

Cronica de concert

|

Etichete:



My Dying Bride!

•  

Saptamana trecuta, am avut privilegiul sa merg la concertul trupei care ma fascineaza foarte mult in ultimul timp, My Dying Bride. In Romania canta deja in mod traditional la Sibiu la fiecare cativa ani, la festivalul Art Mania, si cum n-am fost niciodata acolo, mi-am luat cu Ana bilete din timp si sambata dupa amiaza am plecat spre Sibiu. Pentru ca uneori nu plec la drum lung din timp si pentru ca am avut si unele probleme cu masina, am ajuns acolo destul de tarziu, adica fix cand s-au terminat Edguy. Fiindu-mi frica sa nu pierd concertul, am abandonat masina in munti si am continuat drumul cu ajutorul unei ocazii si apoi cu autocarul care ne-a lasat chiar langa Piata Mare, locul unde se intampla festivalul.

Cand am ajuns la casa sa schimb voucherele pe bilete, fata de la casa intreba pe cineva daca e sigur ca mai vrea bilet pentru ca mai este o singura trupa si se termina … iar el ii spune amuzat ca tocmai de aia doreste!. Probabil in acceptiunea unora concertele sunt toate la fel, distractie, ca doar la toate e montata o scena si se canta. Ma refer aici si la personajele pe care le voi descrie mai tazriu.

In fine, am intrat si in timp ce se faceau sound check-ul am avut ragaz sa iau o bere. Mi-a placut foarte mult ca erau o groaza de standuri cu bere si racoritoare in toata piata si nu trebuia sa stai la o coada imensa pentru asta. Cand vor intelege ca fac mai multa vanzare cu mai multe puncte decat cu 2-3 la care trebuie sa se inghesuie tot puhoiul de oameni?

Multimea fiind destul de rasfirata nu ne-a fost greu sa ajungem mai in fata, asteptand cu emotie sa inceapa concertul. Trupa incepe in aplauze si Aaron este si mai intens aplaudat… pacat ca n-am ajuns mai deveme… am inteles ca s-au plimbat prin piata, a dat autografe, au facut poze. Dar astea nu conteaza. Acum ne pregateam sa exploram intensitatea pieselor marca My Dying Bride. Se aud primele acorduri de la Your River care pregateste atmosfera gotica, inalta si solemna.

Citeste articolul “My Dying Bride!”

Postat în:

Cronica de concert

|

Etichete:



M-am dopat cu Placebo

•  

Cu mai multe luni in urma m-am dopat cu medicamentele placebo pe care le folosesc multi nefericiti de pe planeta, si anume homeopatele, intr-o campanie protest de informare numita 10:23 – Homeopatia e apa chiara, la Piata Universitatii, dar asta e cu totul alta poveste, a stiintelor si pseudostiintelor, si a pericolelor medicinei alternative.

Acum 2 saptamani insa, neavand nimic mai bun de facut, m-am hotarat sa ma dopez cu formatia Placebo, stiti trupa aia excesiv de melodioasa cu identitate sexuala obscura … ca tot veneau a treia oara la noi. Asa ca am luat bilet chiar in aceasi zi, cu cateva ore inainte sa inceapa concertul. Citeste articolul “M-am dopat cu Placebo”

Postat în:

Cronica de concert

|

Etichete:



Simfonii negre cu Dimmu Borgir in parcare la Romexpo

•  

Ok, poate e cam caraghios titlul, dar este singura idee care imi vine in cap pentru un festival de heavy metal organizat in parcarea unui centru de afaceri, cu scena amplasata fix langa 2 cladiri inalte de birouri, de care un amic alcoolizat de-a binelea spunea intr-una ca alea ar fi de fapt 2 boxe imense. O alta chestie rupta din peisaj era zona ‘de vip’ din stanga scenei cu cativa chelneri apretati protocolar, mese cu fete de masa foarte albe pline cu platouri de mancare si fursecuri, iar langa, dupa gard, un rocker beat mort care bora si o multime de oameni tolaniti pe jos… mi s-a parut foarte amuzant, imi pare rau ca n-am facut o poza sa o pun aici. Citeste articolul “Simfonii negre cu Dimmu Borgir in parcare la Romexpo”

Postat în:

Cronica de concert

|

Etichete:



Slayer la Arenele Romane

•  

Hai sa vedem daca-mi mai amintesc cate ceva pentru ca au trecut cateva saptamani. Pentru ca Billy n-a mai scris nimic despre concertul Slayer de la Arenele Romane, o sa incerc sa scriu eu cateva randuri. Am ajuns acolo in timp ce cantau romanii de la Avatar. Imi amintesc ca se auzeau foarte infundat si totusi sunau foarte bine. Sigur ar fi fost mai bine daca sunetul ar fi fost unul mai normal. Nu stiu de ce, in general headerii se aud mereu cel mai bine, iar trupele din deschidere nu. Sunt si exceptii, ce-i drept, dar de cele mai multe ori nu. Au urmat H8 care au cantat si hardcorizat cate ceva despre senzatii, viata, betii, vicii, atitudine si au terminat incurajand lumea sa cumpere discurile trupelor pe care le asculta, sa mearga la concerte. Citeste articolul “Slayer la Arenele Romane”

Postat în:

Cronica de concert

|

Etichete:



Arch Enemy la Arenele Romane

•  
comments 2

Ieri seara, in loc sa merg ca tot omul anarhist si revolutionar in Piata, am plecat la Arene, unde mai multe detasamente de metalisti au venit pentru showul celor de la Arch Enemy. Am ajuns acolo pe la 8 fara ceva. Era montat un cort destul de bine incalzit, incat mi-am lasat haina la garderoba. Berea la draft de 5 lei era apa de ploaie, fiind destul de diluata.

Cand am ajuns cantau Aria, o trupa mai noua din care am prins 4 piese, toate abordand 4 stiluri destul de diferite. De la progressive, la nu metal, la enervantul ska. Se auzea insa cam prost. Dupa ce au terminat am schimbat o vorba, doua cu niste prieteni, am mai dat pe gat niste beri foarte apoase, mi-am luat cateva produse educative de la standul cu materiale de gen negociind putin si m-am asezat cat mai centrat si aproape de scena.

Inainte de Arch Enemy a urcat o organziatoare pe scena, care a transmis un mesaj din partea turpei, si anume, fumatorii sunt rugati sa se opreasca din fumat. Nu mai sunt fumator de mult si de obicei imi este indiferent, dar adevarul e ca in cort era un fum de il taiai cu cutitul. Citeste articolul “Arch Enemy la Arenele Romane”

Postat în:

Cronica de concert

|

Etichete:

,



Alternative 4

•  

Acum cateva zile am plecat in Kulturhaus pentru prea putinul promovat proiect Alternative 4 cu Duncan Patterson la bass si in rolul de creier al intregii operatiuni. Anathema este o formatie frecvent categorisita ca o formatie mult prea soft. Cei obijnuiti cu brutalitati si care au ascultat primele albume o considera o formatie care s-a inmuiat. Si asa este.. la fiecare album au abordat perspective si experiente diferite, interesante, dar tonalitatea generala a ramas mereu mai calma. Pe mine insa m-a cucerit aceasta formatie cu albumul care poarta si numele actualului proiect Alternative 4. Fara sa ascunda influentele puetrnice din perioada de mijloc a trupei secolului XX, Pink Floyd, albumul mi-a provocat treziri de constiinta de la prima auditie. Citeste articolul “Alternative 4”

Postat în:

Cronica de concert

|

Etichete:



Iggy Pop & The Stooges la Targu Mures!

•  

Acum 3 ani, salivam sa merg la concertul primului om care a facut Stage Divig, concert care trebuia sa se tina la Romexpo in formula The Stooges. Atunci s-a anulat pentru ca un chitarist din The Stooges a murit :-(. Dar acum o luna s-a anuntat bomba: Iggy and The Stooges vor canta la Peninsula! Dupa ce l-am urmarit pe Lou Reed acum 2 luni la Paris, concertul asta pica perfect. La Peninsula am mai fost in ultimii ani si stiam cam ce porcarie e acolo. Excluzand cateva nume, o tona de dj, cateva trupe de rock prea clasic si un targ cu orice de vanzare. Anul trecut am fost acolo pentru Tricky si Korn iar acum am fost pentru nimeni altul decat Iggy Pop! Impreuna cu niste prieteni ne-am luat bilet pentru o singura zi, sambata, cand bunicul punk-ului urma sa cante pe scena principala. Citeste articolul “Iggy Pop & The Stooges la Targu Mures!”

Postat în:

Cronica de concert

|

Etichete:

,