Cu Deadeye Dick despre Deadeye Dick (interviu – partea II)

•  

(Continuarea partii I)

Daca prima parte a interviului v-a tinut cu sufletul la gura, atunci tineti-va bine de ecranele calculatoarelor, pentru ca urmeaza dezvaluiri si mai cutremuratoare.

Nota: Scuzati calitatea video a clipului si balbaielile noastre – suntem la inceput in domeniu. Audio se aude beton (nu ma laud).

Ursu: Cand ati mai cantat in deschidere la trupe straine, cum vi s-a parut publicul la voi si apoi la trupele respective? Cum vi se pare publicul in general la fazele astea? Citeste articolul “Cu Deadeye Dick despre Deadeye Dick (interviu – partea II)”

Postat în:

Interviu

|

Etichete:



Cu Deadeye Dick despre Deadeye Dick (interviu – prima parte)

•  
comments 2

Deadeye Dick

Dupa luni intregi de “amenintari”, 3 betivi (in varianta restransa) a reusit in sfarsit sa ajunga fata in fata cu Deadeye Dick pentru un interviu socant si in exclusivitate absoluta!!! “Inarmati” cu cateva beri (drept mita!) am patruns sambata seara in sanctuarul DED, acolo unde se coc albume ce vor schimba fata metalului. Locatia: o casa de pe Batistei, unde isi fac veacul jumatate din trupele bucurestene de metal. De altfel, pe toata durata interviului fundalul sonor a fost asigurat de o trupa necunoscuta. Speram sa nu ne ceara drepturi de autor. Ce a iesit, puteti vedea mai jos.

Nota: Cei trei betivi au fost doi: Ursu si Sorin. Din partea Deadeye Dick au “ripostat” la avalansa de intrebari Pava, Tomy, Dorin si Scuby

Sorin: Hai ca incep eu… Totdeauna am fost curios cum se naste o trupa de rock romaneasca, nu de-astea de afara, ca de astea mai stim, am mai citit povesti… Una romaneasca.
Scuby: Pai trupa asta am inceput-o eu cu Paul, care acum e la Cap de Craniu, bassist. Initial, trupa, cand am inceput-o, erau deja niste membri in ea. Se chema Spleen pe atunci. Pe parcurs unii oameni s-au simtit si au plecat, altii au fost dati afara de Dorin…
Dorin: Mama, ma pune intr-o lumina proasta. Citeste articolul “Cu Deadeye Dick despre Deadeye Dick (interviu – prima parte)”

Postat în:

Interviu

|

Etichete:



Death night in Fabrica

•  
comments 3

Dupa doar cateva zile dupa ce fusesem la un alt concert in Fabrica, a trebuit sa ma intorc inapoi pentru o seara interesanta de death metal, cu trei formatii pe care nu le ascult prea des, dar care meritau din plin sa fie vazute. Concertul era anuntat sa inceapa la 18:00, dar mi-am zis ca oricum suntem in Bucuresti, Romania si nu credeam ca o sa se intample un miracol.

Si chiar asa a fost: am ajuns in jur de 19:20, cand cei de la Vital Remains deja cantau – cred ca erau pe la a doua sau a treia piesa. Am platit repede la intrare, mi-am lasat geaca la garderoba si am intrat cu avant in sala. De fapt am vrut sa intru cu avant, pentru ca mi-a fost taiat avantul de cat de plina era sala si abia am reusit sa cobor scarile si sa ajung la bar sa-mi iau o bere. Citeste articolul “Death night in Fabrica”



Un alt concert cu “cantec”

•  
comments 10

Opeth, 29 februarie 2012, club Jukebox

Nu stiu ce se intampla la concertele din Romania care au o audienta mai mare de 100 de oameni. Dupa ce am scris in toamna despre “distractia” de la intrare de atunci si despre toate consecintele ei, aseara a fost un record absolut , accesul in sala de concert facandu-se cu exact trei ore mai tarziu decat scria pe afis. Erau unii veniti de pe la 18:30, stand afara, in frig, peste doua ore. Firma de paza se pare ca s-a implicat sa lase lumea sa intre macar in holul din fata salii, sa nu astepte toti in frig, dar la ce inghesuiala si fum era inauntru, personal, am preferat sa raman unde eram – adica afara. Norocul meu ca am intarziat si n-am stat decat o ora jumate.
Citeste articolul “Un alt concert cu “cantec””

Postat în:

Cronica de concert

|

Etichete:



Born From Pain, Deathdrive, Breathelast @ Fabrica

•  
comments 6

Da, lipsa de inspiratie cu titlul, dar nu cred ca e o problema pentru nimeni, oricum urmeaza ca site-ul sa ne fie inchis de catre Buvnitz (sic!), asa ca nu-mi fac probleme. Dar sa nu mai stau la povesti…

Am ajuns in Fabrica in jur de 21:00, cand pe scena erau deja cei de la Breatehlast si chiar si cantau. Am salutat lumea, am luat o bere si am mers mai aproape de scena sa aud ce se intampla, ca de vazut era destul de simplu. In momentul in care cantau baietii astia in sala nu erau mai mult de 50 de persoane. Nu pot sta mult la povesti despre ei. Nu sunt pe gustul meu, dar trebuie sa recunosc ca sunt instrumentisti buni, doar ca la capitolul originalitate nu prea stau bine. Citeste articolul “Born From Pain, Deathdrive, Breathelast @ Fabrica”



Cateva clarificări despre Trei Bețivi

•  
comments 1

Free speechDeoarece astazi ni s-a atras atenția asupra unor postări apărute pe un site de “socializare”, ținem să spunem și să clarificăm câteva aspecte referitoare la www.treibetivi.net. Postările despre care am vorbit erau mai degrabă un amalgam incoerent și semi-isteric de critici ale unui singur individ, dar se vedea clar că individul în cauză avea o viziune complet greșită despre acest site/blog/cum vreți să-i spuneți. Nu contează cine este individul despre care vorbim aici, iar acest post nu este un răspuns personal adresat respectivului, ci o încercare de a corecta anumite păreri greșite ce ar putea apărea la unii dintre cititorii nostri și pentru a ilustra care este, de fapt, rostul acestui blog.
Citeste articolul “Cateva clarificări despre Trei Bețivi”

Postat în:

Betivisme


Cap de Dick in Fabrica de epileptici

•  
comments 3

Cap de craniu, Deadeye Dick – Club Fabrica, 9 februarie

Da, e traditia trei betivi sa faca jocuri de cuvinte pe seama trupelor, iar acum era un prilej pe care nu puteam sa-l ratam. Adica, pe bune, aveam doar doua variante: cap de dick sau deadeye craniu. Sincer, pe care puteam s-o alegem? Iar aia cu epilepsia se datoreaza lui Nestor. Frate, cate stroboscopice poti sa bagi la un concert? Sincer acum, e o minune faptul ca n-am dat in epilepsie… deocamdata. Dar daca mai trec vreodata prin asa ceva, nu garantez nimic. Adica, jumatate de concert am stat cu spatele spre scena. Pe bune, vedeam stroboscopicele alea prin pleoape. Adica, ce zic eu prin pleoape, le vedeam prin ceafa, prin craniu. Oriunde ma intorceam ma urmareau stroboscoapele alea. Or avea si ele rolul lor, dar asa, mai pe sarite, nu din 2 in 2 secunde.

Cap de Craniu

In fine, sa mai vorbesc si de concert. Din fericire, evenimentul a inceput pe la 9 jumate, nu pe la 8, asa cum era anuntat. Spun “din fericire” pentru ca eu si Ursu’ am ajuns in fabrica pe la 9. Am profitat de cercul vicios al concertelor din Romania. Trupele incep recitalurile cu o ora (cel putin) mai tarziu pentru ca stiu ca publicul nu vine la timp, iar publicul vine cu o ora mai tarziu pentru ca stie ca concertele vor intarzia cu cel putin o ora. Dar asta e o problema veche, n-are rost sa discutam pe tema asta. Sa revenim: am ajuns cu Ursu’ in Fabrica, am salutat lumea cunoscuta, ne-am luat o bere si ne-am bagat in fata sa vedem care e treaba. Pe scena, spre surprinderea noastra, nu se pregateau Deadeye Dick, ci Cap de Craniu. Citeste articolul “Cap de Dick in Fabrica de epileptici”



Damage Drive

•  
comments 7

Deathdrive, Kalistenic, Arkham – Damage Club, 4 februarie 2012

Deathdrive

Sambata seara, desi eram racit cobza si imi pleznea capul, am zis totusi sa merg la concertul Deathdrive, primul meu concert pe 2012 (an care se anunta a fi extrem de aglomerat). Dupa ce am facut jonctiunea cu Ursu’ la metrou, ne-am indreptat spre clubul Damage, mai exact spre MAGE LUB, cum scria deasupra usii. Dupa ce am platit suma fabuloasa (vorba lui Ingy) de 10 ron, am coborat in club. Auzisem dinainte ca ar fi chiar mai mic decat Underworld. Evident, erau barfe rautacioase, e mult mai mare. Dar, intr-adevar, zona din fata scenei e infima. Restul clubului era destul de spatios, cam cat doua sufragerii si un hol :) Senzatia de spatiu stramt a fost amplificata si de inghesuiala datorata concertului. Cred ca erau vreo 100 de oameni la momentul de varf. Dupa ce ne-am salutat cu betivul numarul 3 si cu ceilalti cunoscuti din club, ne-am luat cate o bere si am inceput sa stam la taclale. Citeste articolul “Damage Drive”



“Bună seara!”

•  

Merg de ani buni la concerte de toate felurile, de la metal si hardcore, la trip hop, hip hop si muzica populara (da, nu radeti!) si mereu m-a deranjat un lucru, un lucru atat de banal, dar atat de important: artistii romani nu au “coaie”. Ma deranjeaza extraordinar de mult cand merg la concerte si fiecare trupa incepe cu “buna seara!”, acelasi salut pe care l-au copiat toti de la tristii de Iris, cu al lor “buna seara, prieteni!”

De ce ma deranjeaza pe mine asta? Pai pentru ca daca incepi cu salutul asta, peste jumatate din audienta e deja plictisita. “Buna seara” le spun vecinilor cand ma vad cu ei pe scara sau militienilor care ma intreaba de sanatate noaptea dupa un concert sau dupa o bauta. De ce as vrea sa-l aud si la un show? Dar, stati, mai e ceva! Cum adica trupele romanesti n-au “coaie”? Pai poate or avea prin mesajul pe care il transmit, dar o data cu acel “b s” (haha, ce coincidenta! v-ati prins?) se cam duce vraja… Si poate o sa-mi spuneti “da, si atunci ce-ai vrea sa spuna?” Pai, raspunsul meu ar fi “HAIDETI SA NE DISTRAM! RUPETI TOT CE PRINDETI SI URCATI PE SCENA!!!” (asta merge la hardcore si metal) sau “NE DISTRAM SAU CE FACEM?? HAI SA NE MISCAM!!!” (la orice alt concert). Si sunt sigur ca o sa fie mai bine, pentru ca de cand tot merg la sutele astea de concerte peste tot am vazut trupele straine incepand cu “Are you ready to fuck this shit tonight?” sau “Let’s go Romania, bring this on!!!”. Eh, cum vi se pare pe langa un banal “good evening?”

Zic si eu…



Arch Enemy la Arenele Romane

•  
comments 2

Ieri seara, in loc sa merg ca tot omul anarhist si revolutionar in Piata, am plecat la Arene, unde mai multe detasamente de metalisti au venit pentru showul celor de la Arch Enemy. Am ajuns acolo pe la 8 fara ceva. Era montat un cort destul de bine incalzit, incat mi-am lasat haina la garderoba. Berea la draft de 5 lei era apa de ploaie, fiind destul de diluata.

Cand am ajuns cantau Aria, o trupa mai noua din care am prins 4 piese, toate abordand 4 stiluri destul de diferite. De la progressive, la nu metal, la enervantul ska. Se auzea insa cam prost. Dupa ce au terminat am schimbat o vorba, doua cu niste prieteni, am mai dat pe gat niste beri foarte apoase, mi-am luat cateva produse educative de la standul cu materiale de gen negociind putin si m-am asezat cat mai centrat si aproape de scena.

Inainte de Arch Enemy a urcat o organziatoare pe scena, care a transmis un mesaj din partea turpei, si anume, fumatorii sunt rugati sa se opreasca din fumat. Nu mai sunt fumator de mult si de obicei imi este indiferent, dar adevarul e ca in cort era un fum de il taiai cu cutitul. Citeste articolul “Arch Enemy la Arenele Romane”

Postat în:

Cronica de concert

|

Etichete:

,