MISERY INDEX!!!

•  

Am incercat sa gasesc cu un titlu mai “smecher”, dar nu mi-a venit nimic in minte. Ma rog, sa o iau cu inceputul. Cand am auzit acum ceva timp ca baietii vin in Romania am intrat imediat in fibrilatii. Am facut repede niste permutari la munca, cu cateva saptamani inainte (sa ma asigur ca plec din timp), am dat sfoara in tara, am pus lumea pe drumuri, am facut rost de bilet si, la data anuntata, m-am prezentat cu trupa in fata la Wings Club. Era prima oara cand calcam in acest loc, asa ca am fost surprins de ce am vazut inauntru. Locul e chiar ok! Un spatiu mare pentru concerte, cu o scena generoasa, cu foarte multe locuri pe lateral, bine izolat fonic… As indrazni sa spun ca e cel mai bun loc de concerte pe care l-am vazut in Bucuresti. Dar nu voi spune asta pentru ca are un mare neajuns: bere tunorg (bleah) la 0,33. Chiar nu era loc de un “dozator” de bere? Sau de niste beri autohtone la jumate? In fine, aceste amanunte sunt minore. Sa revenim la muzica.

Pe la 7 jumate (la doar jumatate de ceas de ora anuntata) au inceput recitalul niste baieti bulgari: Overdawn. Un metalcore/deathcore cinstit, fara floricele, executat corect, o surpriza placuta pentru o prima trupa de pe afis. Vocalul a “bagat” pe doua voci, chitaristii si-au facut si ei treaba, am auzit soluri bine executate, a fost energie, una peste alta o trupa grozava pentru deschidere. Publicul a fost multumit, desi pe la ora aia erau in sala vreo 70-80 de persoane (intr-o locatie de vreo 300, ca sa va faceti o idee). Un mare plus pentru organizator, anume Axa Valaha. Sper sa mai vina bulgarii, sa-i ascult mai atent, intr-un recital mai lung.

Dupa vreo jumatate de ora, vecinii de la sud de Dunare au lasat locul romanilor nostri de la Mediocracy. Cum sa zic acum… am auzit in sala numai pareri bune. Oamenii au fost apreciati, publicul i-a aplaudat, dar mie… nu prea imi plac. Cam mult “screamo”, inclusiv pe bucatile lente. Ca sa nu o “ard” aiurea prin sala am preferat sa ies pe hol sa ma trag in poza cu baietii de la Misery Index si sa-mi iau autografe pe cd-ul (original) cu Traitors (mersi Billy!)

Dupa ce am dat o tura si pe la toaleta (cam mica) m-am intors in sala pentru a-i asculta pe slovacii de la Killchain. Inca o supriza placuta, lantul ucigas a bagat cateva piese deathcore bine inchegate, “apasate”, asezonate cu cateva breakdown-uri, dar nu exagerat… Cred ca au fost cea mai buna trupa din deschidere, cu un tobar excelent, care a mitraliat niste blast beat-uri de m-a lasat masca. Si vocalistul a fost ok, a dat si growl-uri, si squeal-uri, tot tacamul. Sper sa-i mai vad si pe ei prin Bucuresti, desi stiu ca o sa fie cam greu. Slovacia e totusi destul de departe.

Dupa o pauza stropita din belsug cu bere (picurata, de fapt, cu sticlutele de 0,33) au urcat pe scena oradenii de la Spiritual Ravishment. O alta surpriza placuta pentru mine (a treia a serii), tinand cont ca a fost prima oara cand i-am vazut. Au fost la nivelul bulgarilor; nu mi-au dat de inteles ca sunt romani (am ramas chiar surprins cand am auzit asta). Au inceput recitalul cu niste piese mai death metal old school, terminand apoi cu vreo 2-3 piese deathcore… De fapt as fi nedrept sa-i cataloghez atat de simplu. As putea mai degraba sa le zic modern death metal. Adica e clar ca “filonul” din care provin e death, dar graviteaza destul de departe in jurul lui, culegand influente din mai multe “ramuri”: deathcore, grindcore, groove metal etc. Oricum, merita ascultati pe indelete. Au reusit sa incinga atmosfera destul de bine, montand publicul pentru ceea ce urma: Misery Index!!!

Pe baietii din Maryland i-am mai vazut si in urma cu 4 ani, pe atunci nefiind foarte familiarizat cu ce canta ei. Cei care au avut curiozitatea sa intre pe contul meu de Lastfm au vazut ca MI sunt trupa de metal cu cele mai multe ascultari (pentru mine). n-as putea sa explic exact de ce, dar e clar ca totul a inceput cu concertul din 2007, organizat tot de Coro (Axa Valaha). Oamenii canta un deathgrind foarte “curat”, ceea ce ii avantajeaza mult cand canta live, pentru ca majoritatea pieselor cantate de ei sunt fara inflorituri, fara pasaje suprapuse, fara voci trase de doua ori etc. Dupa un sound check relativ lung, cei 4 indexisti au dat drumul la recital. Au urmat vreo 50 de minute de asalt brutal, intrerupt din cand in cand de niste piese asa-zis “lente”. Publicul, aproape 100 de persoane (rusinos, Bucuresti! rusinos) a reactionat zgomotos, s-a agitat, a creat un mic haos in fata scenei, in fine, i-a facut pe baieti sa se simta bine. Au existat si obisnuitele “derapaje” (si nu ma refer aici la berea varsata pe jos). Cei 3 (aproximativ) bounceri si-au facut treaba relativ civilizat (semn ca sunt obisnuiti cu astfel de manifestari), dandu-le timp de gandire (afara) celor mai infierbantati. Sper ca nu le-au dat si altceva, n-am avut curiozitatea sa ma duc dupa ei.

Pe scena, imperturbabili, indexistii au bagat “hit” dupa “hit”, cu accent pe ultimele doua albume. Din ce am retinut, au fost “The Carrion Call“, “Heirs To Thievery”, “The Seventh Cavalry”, “Ghosts of Catalonia”, “Ruling Class Cancelled”, “Traitors“, “Conquistadores” etc. Recitalul s-a incheiat apoteotic cu “We Never Come In Peace” si “Theocracy“, una din preferatele mele (intamplator si “subiectul” tricoului cumparat de mine). Din pacate pentru mine nu a existat obisnuitul bis, poate si pentru ca trupetii erau rupti de oboseala, Dar chiar si asa m-au “rupt”, mi-au aratat inca o data de ce sunt trupa mea preferata de metal extrem. Practic au cantat perfect, eu nu le pot gasi nicio hiba (astept detractorii). Daca… (inevitabilul “daca”) ar fi beneficiat si de o sonorizare mai buna, ar fi fost lejer in top 3 concerte la care am asistat. Asa, ma simt nevoit sa ii bag “doar” in top 10. Bine, am exagerat cu top3, poate un top 5… Sau top 7… In fine, ar fi fost mult mai sus. Si nu inteleg de ce sonorizarea n-a fost buna, au existat toate premisele: sala ok, rezonanta ok… Aplauzele se auzeau extraordinar.. Ma rog, asta e un subiect secundar, marunt chiar… Una peste alta a fost o seara perfecta: m-am tras in vreo 3 poze, mi-am luat autografe, m-am ales cu un tricou si cu un afis, am baut bere cu o multime de prieteni… Mi-am adus aminte ce inseamna sa fii metalist si sa iti petreci seara intr-un mod TRV. Astept urmatorul eveniment: First Blood in Fabrica. Rock! (sau ‘arcor’!)

Scris de: sorin , 3 iunie 2011

Ultima modificare: ursu' , 7 iulie 2012


One thought on “MISERY INDEX!!!

  1. eu am fost foarte plictisit aseara – am motivele mele…. mi-au placut slovacii cum au sunat si bineinteles, Misery Index. se cunoaste ca sunt “din alta parte” si si-au facut treaba perfect, chiar daca erau terminati de oboseala. publicul mi-a lasat un gust amar, mai ales la MI, cand in fata erau doar cativa beti morti care se impiedicau unul de altul, care au tras monitorul chitaristului de pe scena, care intrau cu berea in moshpit. dupa 2-3 ture de circle pit facute cu oameni OK, toti s-au dat la o parte din cauza unor cretini care nu stiu sa apecieze un concert…. poate ii mai prindem pe MI in conditii mai bune.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

This site is protected by reCAPTCHA and the Google Privacy Policy and Terms of Service apply.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.