Ia nucile, neamule!

Deez Nuts, Proof – Fabrica, 21 martie

Ha ha, profit ca Ursu’ e ametit si ma strecor cu o noua recenzie ‘arcore, spre disperarea detractorilor! Stiu ca nu e domeniul meu, dar am citit in ochii inrositi si injectati ai Ursului ca n-are chef, asa ca hop si eu sa povestesc ce si cum a fost la concert la Deez Nuts. Cand am auzit ca baietii de la antipozi vin in Romania am zis sa dau si eu o ureche. Prima oara am ramas un pic… surprins (eufemistic spus). Am auzit faze cu bautura, cu dujmani, cu preteni, femei… Parca ascultam niste manelisti mioritici, sau niste bug-isti mafioti. Dar asta la prima auditie, dupa aia mi-am dat seama ca e la misto, e un banc, o gluma. Ca baietii vor doar sa se distreze (hey, now, hey, now, girls just wanna have fun!). Asa ca mi-am zis: “asta e un concert de vazut!”.

Zis si facut, am aranjat la munca sa o sterg la ora 20:00. Cum, necum, m-am lipit si de o echipa de filmare care urma sa realizeze un interviu cu Deez Nuts pentru o televiziune comerciala (nu dau nume, sa nu fiu acuzat de reclama). Asa ca am ajuns la fata locului, am tras niste cabluri, am pus niste lumini si am asistat la interviu (pe care o sa-l vedeti duminica, la Alternative Nation, cu Hefe).

Intre timp, pe fundal se auzeau baietii de la Todo, din Chisinau. Cum eu i-am auzit doar prin pereti, n-o sa zic nimic despre ei (doar ca m-am utat pe pagina lor de myspace si au la prieteni pe shakira, lol).

[Ursu’ edit]
Am ramas putin surprins sa aflu ca Todo sunt din Chisinau, dar m-am bucurat ca pot vedea o trupa din Republica Moldova, pentru ca am auzit destul de multe lucruri bune despre trupele de acolo (in special despre Abnormyndefect). Cum se intampla des pe la noi, la prima trupa, in deschidere, in fata scenei sunt doar cativa spectatori. Asa s-a intamplat si la basarabenii nostri, insa ei nu s-au lasat intimidati de asta si inca de la inceput au intrat energic pe scena si au cantat cum au putut mai bine. Ce pot spune despre ei e ca baga un metalcore modern, cu multe faze “electronice” – a se citi “au sunete de sintetizatoare pe piese” – si chiar piese “la moda” cu metal combinat cu dubstep. Mi-au placut vocile, mi-a placut chitara, mi-au placut tobele, mi-a placut si bass-ul, dar nu mi-a placut ca aproape la fiecare piesa aveau acelasi breakdown, aceeasi melodie pe vocea “clean”, iar coregrafia trupei m-a facut doar sa zambesc. WTF? Metalul/core-ul nu e dans. Metalcore-ul e haos, sari, dai cu pumnul, dar nu dansezi pe scena. Mi s-a parut putin penibil. In orice caz, mi s-au parut mult mai buni decat romanii care au cantat dupa ei, dar despre ei spune Sorin mai jos…
[/Ursu’ edit]

Dupa interviul cu Deez Nuts, a urmat o scurta interventie si cu Alex de la Last Hope (Bulgaria), asa ca am pierdut si inceputul recitalului cu Perfect Zero For Infinty. Am ajuns in sala spre finalul recitalului, asa ca nu pot sa emit vreo parere competenta. Oricum, am apucat sa ma cert cu Tase pe acest subiect. Concluzia mea, la care am ajuns dupa cateva minute de ascultare plus 2 beri: trupa e prea soft pentru ascultatorii de br00tal, si prea brutala pentru ascultatorii de soft. Adica nu multumeste pe nimeni. Iar vocea clean (care am inteles ca apartine vocalului de la EMIL) nu se lipeste deloc de pasajele dure. In fine, chiar am ascultat prea putin ca sa am o idee clara despre ce si cum canta.

Dupa Perfect Zero and shit au urmat Proof, care  au sunat exact cum trebuiau sa sune ([Ursu’ din nou]nu chiar perfect; as spune ca au sunat mai naspa decat la multe concerte[/Ursu’]). Adica hardcore and shit! Genul de trupa romaeasca care trebuie sa deschida orice show hardcore din Bucuresti si nu numai. Au avut de toate: atitudine, sound, prezenta scenica. Ursu zicea ca vocea a fost cam in fata, ca a acoperit chitara a doua, dar eu zica ca fuck that, a sunat perfect, a fost cea mai potrivita incalzire pentru ceea ce urma sa se desfasoare pe scena. La ora actuala, nu cred ca exista in Romanica o trupa mai buna sa sune desteptarea in deschidere la trupa xxx (inlocuiti voi xxx cu orice nume de trupa hardcore din strainezia). Am remarcat un singur lucru iesit din comun: tobarul Remus a fost inlocuit cu un tobar nou, pe care il stiam de undeva. Dupa ce l-am intrebat, am descoperit ca e vorba de tobarul de la Arkham, pe care l-am vazut in concertul Deathdrive din Damage Club (concert ce a starnit o multime de controverse pe site). O fi bine, o fi rau, n-avem de unde sa stim. Sa speram doar ca o sa fie bine pe viitor, pentru scena rock romaneasca.

Dupa Proof, a urmat o pauza luunga, prilej pentru mine sa mai beau 2 beri si sa-mi iau un tricou cu Deez Nuts, la 50 lei (scump, dom’ne, scump, in emisfera nordica e mai ieftin!). Apoi a urmat recitalul australienilor, care m-a prins, asa cum era normal, la buda (care buda a fost in perfecta stare de functionare; mi-ar placea sa cred ca asta se datoreaza celor scrise de mine acu ceva timp, dar stiu ca nu e asa). Ce pot sa zic de show? Toti mi-au spus dupa concert ca a durat prea putin, ca au cantat doar vreo 7-8 piese, dar eu, va jur, am stat tot timpul in fata si mi s-a parut ca a durat exact cat trebuia, m-am agitat non-stop, am tzopait, am alergat, am sarit, as fi facut si stage diving (daca era mai multa lume, si as fi avut mai mult curaj), intr-un cuvant: HARDCORE. Baietii au bagat majoritatea pieselor de pe albumul lor Stay True, singurul pe care l-am ascultat: I Hustle Everyday, Stay True, Damn Right etc. si, bine’nteles, au incheiat cu cea mai cunoscuta piesa a lor: Like There’s No Tomorrow (Tonight we’re gonna party like there’s no tomorrow/Forget about our woes and drown our sorrows/Don’t forget about your boys when your tipping that bottle/Drunk till fuckin death, yeah, thats our motto).

Chiar si asa, eu zic ca cele 30-40 de minute i-au “lucrat” la maxim pe cei vreo 100 de oameni prezenti in Fabrica. S-a facut circle pit, stage diving, crowd surfing si chiar si un anemic wall of death. Bine, glumesc, wall of death-ul a fost mai mult un fel de picnic, un banc, nici nu stiu cand a inceput sau cand s-a terminat. Nu a fost haosul de la alte concerte, dar chiar si asa in fata a fost atmosfera. Nu-mi dau seama de ce n-a fost mai multa lume, probabil nu s-a stiut de concert, sau lumea n-a stiut cine sunt DN si cu ce se ocupa. Oricum, cine n-a venit a pierdut un show pe cinste. Stilul trupei (party hardcore) mi se pare perfetct pentru un concert in Fabrica, sau oriunde in alta parte unde e loc de golaneala. Sincer, as merge saptamanal la un astfel de concert, e modul perfect pentr a te destinde dupa o saptamana de lucru, fara pretentii, fara ifose, fara figuri de mare trupa. Doar hardcore. Astept acum sa vina Terror. Mi-am luat tricou de pe net, sunt pregatit de masacru!

P.S. am uitat sa zic de bere: 5 ron sticla, ura!!! Asta e spiritul rock, kipitap!