Rock Im Park 2008 (II)

•  
comments 7

Prima zi de festival

Si eu si Alex ne asteptam sa dormim mult, dupa multele ore de calatorit cu autocarul si plimbarile prin oras facute cu o zi inainte. In jur de 8:30 ne-am trezit amandoi si am iesit din cort. Vremea era buna, desi pe net (cu doua zile inainte) se anunta ploaie. Am mancat cateva sandvisuri care ii ramasesera lui Alex si ne-am facut planul pentru acea zi.

Am mai facut o plimbare prin centru, pentru ca nu stiam ca in apropiere de noi este un supermaket Aldi. De acolo ne-am alimentat cu ceva mancare si un sixpack de bere la PET la 0,5l. Desi vazusem lumea in jurul nostru cu bere serioasa, n-am reusit sa gasim si noi, asa ca ne-am multumit cu aia de la Aldi.

Ne-am intors apoi la cort si ne-am planificat timpul. Uitandu-ma la lista cu formatiile care urmau sa cante mi-am zis ca o sa am o zi libera, insa nu am vrut sa-l las pe Alex singur la concerte. Si in plus m-as fi plictisit de moarte la cort.

Am ajuns la scena mare cand canta prima trupa din festival, Rival Schools, o trupa de alternative, cross-over, indie (mersi Alex :P). Cum nu-mi place stilul, nu prea am fost atent la ei. Mi-a ramas in memorie doar momentul in care vocalul, auzind strigatele din public “Helga!!!!”, a zis ceva de genul “I don’t know what’s this helga thing but I hope it’s not something bad”. Citeste articolul “Rock Im Park 2008 (II)”



Rock Im Park 2008 (I)

•  

Plecam

4 iunie 2008, ora 4:00 AM. Ma vad cu Alex la locul din care urmeaza sa plece autocarul. Lumea incepe sa se adune si incepem sa ne facem o idee despre oamenii cu care o sa calatorim mai mult de 24 de ore pana in Nürnberg. Bineinteles, toti sunt romanii tipici care merg “afara” la munca, imbracati care mai de care mai colorat, in treninguri sau in camasi transpirate. Mai toti au cu ei genti de voiaj imense cu care o sa se intoarca inapoi fara sa fi pus ceva inafara de cateva mii de euroi cu care isi fac poze cand se intorc. Sunt exact tipul de oameni pe care ii detestam (si eu si Alex).
Dar sa trecem peste aceste aspecte… Prima surpriza am avut-o chiar cand sa urcam in autocar, cand ni s-a spus ca unul din noi are locul 10, iar celalalt locul 48, desi Alex cumparase ambele bilete in acelasi moment. Deja nu ma mai mira nimic in Romania, asa ca am trecut peste asta si ne-am asezat amandoi pe locurile 47 si 48, urmand ca mai tarziu sa ne intelegem cu lumea asupra locurilor. Din fericire pana in Germania nu am schimbat locurile. Citeste articolul “Rock Im Park 2008 (I)”

Postat în:

Cronica de concert


Guerrilla hardcore (!?)

•  

Joi seara e de obicei plictiseala si stau acasa. Daca ma mai cheama cineva la o bere, ma duc. Daca nu, nu. Insa luni am avut o intalnire “de afaceri” cu prietenul Tase, care m-a intrebat daca nu merg la lansarea albumului Guerrillas. Am acceptat fara sa ma gandesc prea mult.

Si asa am ajuns joi seara, pe la 20:30 in Fire. Pentru inceput am stat pe afara, pentru ca jos, unde e scena, nu era deschis. Tase deja daduse verdictul: daca incepe la 10 e bine. Pe la 21:00 s-a dat drumul in sala si am coborat sa bem o bere in asteptarea concertului. S-au adunat cam 50-60 de oameni, dupa care… Citeste articolul “Guerrilla hardcore (!?)”

Postat în:

Cronica de concert

|

Etichete:

,

,



O noua saptamana, un nou concert

•  
comments 1

Unii prieteni imi spun ca sunt nebun ca ma duc la toate concertele posibile, altii ma sustin. Joi, 17 aprilie 2008, a fost iarasi o zi in care am mers la un concert al unor trupe de care nu auzisem in viata mea. Cu cateva zile inainte fusesem la concertul tribut My Dying Bride si in clubul respectiv am gasit un fluturas care anunta un concert cu trupele Phenomenon, Dirty Shirt, Zeroscape si Babylon Pression. Ce m-a facut sa vreau sa vin la concert a fost faptul ca Babylon Pression erau prezentati ca o trupa de hardcore-punk.

Dupa ce am reusit sa conving un prieten sa mearga cu mine, a sosit si ziua de joi. Concertul era planificat sa inceapa la ora 19:00, dar pentru ca de obicei ies la 18:00 de la munca nu prea aveam cum sa ajung la ora inceperii, asa ca am ajuns in jur de 20:10. Pentru inceput ni s-a parut ceva suspect cand am vazut in sala o gramada de copii insotiti de parintii lor. Cand eram pe la jumatatea primei beri am vazut si care era motivul prezentei acelor copii: prima trupa care a cantat – Phenomenon – e formata din pusti de 10-14 ani. Citeste articolul “O noua saptamana, un nou concert”



My (Never) Dying Bride

•  

Cu aproape o luna in urma am vazut pe site-ul metalhead.ro un anunt al concertului “Tribute to My Dying Bride”. Cine ma cunoaste bine stie ca imi place trupa asta foarte mult si ca o ascult de prin ’94. De fapt am mentionat lucrul asta si intr-un text mai vechi de-al meu pe aici, pe blog.
Sambata seara nu e o seara speciala pentru mine. In general nu-mi fac planuri si de multe ori ocupatia principala e de a iesi la o bere prin diverse locatii. Dar sambata trecuta, 12 aprilie 2008, a fost o sambata speciala. Dupa doua ore de plimbari si putin pedalat, am ajuns la 21:00 in Live Metal Club, unde abia incepuse concertul.
Inca de la inceput am ramas placut surprins de calitatea sunetului. Apoi, sau poate cel mai important, am ramas surprins sa vad ca in Romania se poate face un concert in care mai multi membri ai mai multor formatii sa cante pe aceeasi scena. Colaborarea dintre toti muzicienii a fost superba, ceea ce s-a intamplat acolo iesind foarte bine. Dar sa si mentionez (atat cat tin minte) numele formatiilor din care fac parte cei care au cantat: Sincarnate, Rising Shadow, DinUmbra, Abigail, L.O.S.T., Tiarra, Kratos, Taine, Thunderstorm. Sper ca nu am uitat pe nimeni. Oricum, pe langa acestia a mai fost prezent si un pusti pe care toti cei de pe scena l-au laudat si care m-a impresionat si pe mine, tobarul Matei (din ce am retinut). Citeste articolul “My (Never) Dying Bride”

Postat în:

Cronica de concert

|

Etichete:



Rock brazilian in Bucuresti

•  
comments 2

Aseara, in clubul Pirat – un club in care incap maxim 30 de oameni – de langa Piata Matache, am fost la un concert de care lumea nu prea stia. Au cantat doua trupe braziliene: Crust Division – hardcore punk si Korrozão – thrash/death metal.

Mai intai de toate tin sa va spun ca am ramas surprins de suprafata mica a clubului, care se compune din 3 camere: barul, sala de concerte si o salita mica cu fotbal de masa. Nu am cedat vazand locul mic, si ne-am pus pe baut bere (eu cu inca doi prieteni). Dupa ce am asteptat ceva vreme (vreo doua beri, cred), am aflat ca au venit trupele. Concertul trebuia sa inceapa, dupa cum scria pe afis, la 20:30, dar din cauza traficului din Bucuresti au ajuns pe la 21:00 si au inceput sa cante pe la 21:45. Citeste articolul “Rock brazilian in Bucuresti”



Death metal to the limits

•  

Eu, el si TasePentru cei care credeau ca death metalul nu mai exista sau se stinge, avem o veste proasta: traieste si inca bine.

Am fost marti, 16 octombrie, la concertul Krisiun – Incantation – Inactive Mesiah – Estuary si pot spune ca am ramas placut surprins de ce am vazut. Nu pe total, dar in general totul a fost foarte bine.

M-am intalnit inaintea concertului cu prietenii cu care urma sa-mi petrec seara: Pinky (care abia venise de la Iasi si cauta distractie), Ciciocle si Mari. Dupa ce am parlamentat putin pe afara, ne-am hotarat sa intram, pentru ca tocmai se auzeau instrumentele primei trupe. Ne-am “dotat” cu cateva beri si am asteptat sa inceapa show-ul. Citeste articolul “Death metal to the limits”



Vrem bounceri – Ofensiva anti-pogo

•  
comments 1

Am citit pe Metalhead articolul “Opriti borshul – Ofensiva anti-pogo” si tin sa-l felicit pe autor. Chiar aveam de gand sa scriu si eu un articol pe tema asta, dar ceea ce a scris el exprima foarte clar ceea ce simt si eu.

Insa, as vrea sa adaug si eu cateva chestii, ca o continuare la acel articol, si as vrea ca acest text sa fie un manifest adresat organizatorilor de concerte/festivaluri/evenimente.

Anul trecut, inainte de a pleca sa muncesc in Cehia, visul meu s-a implinit: au venit in Romania Sick Of It All, formatia mea preferata. Totul a fost superb in acea zi. M-am intalnit cu prietenii, am baut 2-3 beri si apoi ne-am indreptat spre sala unde se tinea concertul. Trupele de deschidere nu prea m-au interesat si nici nu m-au incantat, asa ca am asteptam momentul cel mare, cand taticii hardcore-ului s-au urcat pe scena. Citeste articolul “Vrem bounceri – Ofensiva anti-pogo”



Iron Maiden live in Ostrava

•  

Plecam spre Ostrava

Incep prin a spune – pentru cei care nu ma cunosc bine – ca nu sunt fan Iron Maiden. Imi plac, i-am ascultat destul de mult, dar nimic mai mult. Insa cand vine vorba de un concert de-al lor, orice rocker/metalist ar trebui sa mearga macar de curiozitate. E cunoscut faptul ca au show-uri foarte bune, asa ca nu m-a oprit nimic sa-mi iau bilet inainte cu doua luni.

Noi 3Si a venit 6 iunie 2007, ziua concertului. I-am avut ca parteneri in aventura pe doi colegi: Vasile (roman) si Giovanni (italian). Pe Giovanni l-am cunoscut chiar la usa firmei, apoi am luat-o spre gara. Insa a trebuit sa avem parte de prima faza a calatoriei: am prins controlul in tramvai, iar Giovanni al nostru nu avea bilet sau abonament, asa ca am coborat si a primit amenda, pe care a si platit-o pe loc. Apoi ne-am luat biletele pentru tren (dus-intors) pentru Ostrava (la 200km de Brno). Dupa aproximativ jumatate de ora de mers ne-am apropiat de prima statie de tren, moment in care “nasa” ne-a informat ceva in limba ceha, dar nu am inteles, asa ca in momentul in care am ajuns in gara am ramas surprinsi sa vedem ca toata lumea coboara, iar un tip ne spune “bus”. Din asta am inteles ca trebuie sa mergem la autobuz, dar nu intelegeam de ce. Am aflat apoi ca linia de tren e in reparatii si se face transbordare dintr-o statie in alta cu autobuze. Calatoria a durat inca o ora si am ajuns in urmatorul oras unde ne-am mutat in urmatorul tren, cu speranta ca nu vom mai avea un episod din asta. Dupa aproape jumatate de ora de mers don Giovanni a realizat ca si-a uitat geaca in autobuzul cu care ne “plimbasem” mai devreme. Nici o problema, se pare, pentru ca nu avea nimic important in buzunare. Si chiar daca avea, ar fi fost foarte greu sa o recupereze. Citeste articolul “Iron Maiden live in Ostrava”

Postat în:

Cronica de concert

|

Etichete:



Pro Pain (in the ass)

•  

Am fost aseara (18 aprilie 2007) la concert Pro Pain in clubul Faval din Brno. Tot acolo am fost inainte cu cateva luni la un concert Dog Eat Dog, despre care am scris pe aici. Atmosfera a fost cam aceeasi, oamenii cam aceiasi. Insa de data asta m-au scos putin din sarite. De ce?

Prima trupa care a cantat a fost X-Core, trupa ceheasca care canta ceva spre metalcore. Cam monotona muzica si, ca multe trupe si de pe la noi, nu stiu sa atraga publicul. Nu am vazut decat 2-3 persoane sa se miste in fata. Nici nu ma asteptam la mai mult, avand in vedere experientele trecute. Am luat apoi o pauza de bere si am asteptat trupa urmatoare.

Eu si baietii de la Hemlock Au urcat pe scena americanii Hemlock din Las Vegas, o trupa cu un sound puternic si cu ritmuri foarte antrenante. Baietii canta un metalcore bunut, care in Romania ar fi facut o sala de 200 de oameni sa se miste. Insa nu si in Brno (nu vreau sa spun Cehia, pentru ca nu am fost in alte orase sa vad cum e). M-am dus la un moment dat in fata impreuna cu un prieten polonez sa “dansam” si noi putin. Dupa doua piese, in care am incercat sa pornesc un circle pit si sa ii fac pe cei de langa mine sa ii prinda pe tipii care sareau de pe scena, am renuntat sa mai fac ceva. M-am retras in spate la inca o bere si am ascultat frumos ceea ce ne cantau americanii.

Citeste articolul “Pro Pain (in the ass)”

Postat în:

Cronica de concert

|

Etichete:

,

,