Fabrica Hardcore

•  

O vineri seara nu poate fi mai dulce decat atunci cand ai o zi care iti fute creierul la munca si apoi mergi la un concert hardcore. Cel putin asta e reteta ideala pentru mine. Iar vinerea care a trecut a fost una din zilele alea care se termina perfect si care incep un weekend perfect.

Breathelast

Am ajuns in club in jur de ora 21:00, adica cu intarziere, adica nu asa cum imi sta in fire, dar am avut motive destul de serioase. Cand am intrat, pe scena deja cantau Breathelast, iar in club erau maxim 50 de oameni. Nu va speriati, asta e tipic pentru scena noastra. Oricum, cei 20-30 de oameni din fata scenei isi faceau treaba bine, mai ales ca Mihai – recunoscut pentru energia lui – ii tinea in priza de la o piesa la alta. Inafara de tipicul unui show Breathelast, am observat o chestie foarte misto: sunetul era destul de tare dat, dar chiar si asa instrumentele se auzeau perfect, fiecare in parte, deci baietii de la sunet (Greensound din nou!) isi faceau treaba asa cum ne-au tot obisnuit. Citeste articolul “Fabrica Hardcore”



De ce se cheama Control… Control? (Division of Joy)

•  

Voiam sa scriu o recenzie pentru ca n-am mai scris demult. Dar pentru ca vineri seara in nauceala mea am crezut ca merg la Stoned Jesus si din gresala am ajuns la un alt concert (Talbot), o sa scriu despre ultimul concert vazut cu cateva zile inainte, un tribut la Joy Division care s-a tinut nu intamplator in Control.

In deschiderea concetului cineva a citit mai multe pasaje dintr-o cate sau poate toata cartea, nu stiu, probabil era interesanta, o poveste despre o adolescenta la scoala in perioada comunista, dar recunosc ca n-am avut rabdarea sa urmaresc povestea, poate si din cauza zumzetului publicului dezinteresat din sala.

Bun. Formatia tribut s-a numit Division of Joy si a fost construita de membrii de la diverse trupe ca Sfinx (Sorin Chifiriuc), Firma, Kumm, Zob (Vlase) si altii. Si a inceput cantarea. Vlase purta in loc de pantaloni un prosop, iar celalalt chitarist era imbracat in pompier. La voce a fost ales Gaby Andries, un tip putin grasut care nu aducea cu nimic din statura si pesonalitatatea lui Ian Curtis. Vocea in schimb semna perfect, era identica cu originalul. Mi-ar fi placut sa vad miscarea si dansul lui Ian dar nu le poti avea pe toate.

Citeste articolul “De ce se cheama Control… Control? (Division of Joy)”

Postat în:

Cronica de concert

|

Etichete:



Talbot, Tragic @ Question Mark

•  
comments 2

Dupa o saptamana obositoare si stresanta, simteam ca am nevoie sa ies la o bere cu cunoscutii si cateva momente de relaxare. Stiam de concertul Talbot de vreo doua luni si abia asteptam sa-i vad din nou, asta fiind a treia oara cand ii prind in Bucuresti. Am fost mereu impresionat de ce pot face doi oameni pe o scena. De data asta nu m-am mai grabit deloc, pentru ca si organizatorii – post-rock.ro – au pus programul corect pe site/facebook. Asadar, am ajuns in Question Mark in jur de 20:45, impreuna cu Andreea. Asteptam sa mai vina Ana si Ciprian, dar am avut surpriza sa-l gasesc pe Tase deja in club.

Am apucat sa ne luam cate o bere si A. sa-si cumpere un tricou cu Talbot, ca baietii de la Tragic au si urcat pe scena. Nu stiam la ce sa ma astept de la ei, pentru ca (din pacate) nici nu auzisem de ei pana saptamana trecuta. Numai ca chiar de la prima piesa am ramas placut impresionat de ceea ce auzeam. Combinatiile de sunete ce-mi aduceau aminte Isis, Tool, Neurosis si multe alte “treburi” din astea metalice si post-metalice mi s-au parut foarte potrivite, iar pe toata durata show-ului am dat din cap si am urmarit lumea din jur. Toata lumea era multumita de ce auzea si mai mult ca sigur le-a placut. In fata am vazut 3-4 oameni care se agitau mai tare, semn ca se putea si mai bine… Dar pe total, am fost incantat de muzica, de combinatiile de ritmuri si acorduri, de vocali, de sunet, de tot! Parca 45-50 de minute au fost cam putin. Citeste articolul “Talbot, Tragic @ Question Mark”

Postat în:

Cronica de concert

|

Etichete:

,