Stim cu totii ce s-a intamplat. N-am fost la concert nici eu nici ceilalti betivi, nimeni apropiat. Primul lucru la care m-am gandit a fost ca as fi putut fi acolo, asa cum am fost in Colectiv la Shining, Rotting Crist, Saturnus si multe alte. Inevitabil m-am gandit de zeci de ori la probabilitatile de reactie pe care le-as fi putut avea daca as fi fost in seara aia acolo si la toate posibilele scenarii. Niciodata, fiind acolo inauntru, nu mi-am imaginat ca s-ar fi putut intampla asa ceva. Si-a imaginat cineva?
Cine dracu s-ar fi gandit ca niste banale artificii de tort indreptate spre un stalp antifonat cu burete vor provoca un ditamai incendiul? Cine si-ar fi imaginat chiar si in primele 10 de secunde cand s-a facut o gluma si s-a adus un extinctor ca focul nu se va stinge, si va ajunge pe tavan de unde se va extinde in halul asta? Cati oameni pe secunda pot iesi urgent pe o usa de 80 de cm in 60 de secunde? Cat de mult fum otravitor se poate inhala in imbulzeala spre iesire? Cata ratiune mai exista cand imbulzeala devine lupta, si cat de mare devine lupta cand hainele si dupa aia carnea incep sa arda? Cati oameni au calcat in picioare pe altii catarandu-se si cati au fost calcati in picioare? Cati vor muri din toate astea? 26? 48? 60? Pe cine sa fim furiosi? De atunci la sfarsitul fiecarei zile cifra mortilor inca se mai schimba.
Nu mai stiu unde am gasit mesajul asta pe facebook dar mi se pare genial si cred ca merita sa-l reproduc aici.
Bauseam niste beri vineri seara. Aproape dormeam cand a sunat telefonul. Era Sorin, probabil ma cheama la un concert sau la o bere. Am raspuns, ma intrebat daca am fost la Goodbye to Gravity si mi-a spus ce s-a intamplat. Buimacit de somn am dat drumul la tv si am vazut infernul in direct. Am ramas mut. Intr-un minut au ars zeci de oameni, unii erau inca morti vii. Parca a fost un genocid. S-a anuntat ca e nevoie de sange. Voiam sa ies din casa, dar stiam ca am baut deja si nu pot dona. Zilele urmatoare. Ma ingrozesc si ma gandesc cat de fragila e uneori viata.
Noaptea si dimineata am primit ca noi toti mesaje si telefoane, eu sunt ok, prietenii si cunoscutii sunt ok. Ziua, cosmarul continua. Am de lucru, incerc sa fac lucrurile obisnuite si nu pot. Toata lumea vorbea de asta, toata lumea era socata de asta. Rock-ul e in doliu, si aparent toata tara. De la o ora la alta se adaugau mai multi morti si nu se mai termina. Este o drama. Peste 130 de arsi erau in spitale in stare grava.
Au aparut si primele reactii imbecile:
– Idiotii de pe net: Satanisti. Pai ce cautau la un concert de metal? Alea sunt flacarile iadului. Sa se interzica metalul. Cumva in mintea lor tragedia are legatura cu satanismul si metafizica.
– In media: unele personaje dubioase si odioase incriminau metalul, cluburile si pe oamenii care merg in ele. “Ce versuri promovau artistii aia? Ce promovau ei? O schizofrenie mentala… Ce au scos pe gura aia s-a intamplat”.
– Preanefericitul patriarh Daniel s-a purtat in acelasi spirit cinic al ortodoxiei cretine. “Nu se vine neinvitat” la mort… Intr-adevar, daca se vine neinvitat, cine mai plateste slujba? “Lumea sa vina la biserica, nu la club”. Paraziti care indoctrineaza aberant minti tinere din primii ani de scoala. Preotii incep sa le vorbeasca copiilor la scoala de muzica diavolului, dand exemplul din Colectiv ca fiind pedeapsa divina. MUIE BOR!
– Conspirationistii. Acolo s-a pus foc intentionat ca lumea sa se revolte sa iasa in strada, sa cada guvernul Ponta, sa vina guvernul lui Ciolos condus din umbra de Soros ca sa ne ia aurul de la Rosia Montana si gazele de sist. Cu astia n-am obisnuit demult.
E bine insa ca toti astia sunt putini. La Colectiv au mers mii de oameni sa deplanga mortii. Dintr-o data, trupa aproape complet moarta Goodbye to Gravity a capatat o atentie uriasa. Piesa The day we die s-a difuzat peste tot, si versurile ei au devenit sloganuri.
Tristetea s-a transforma in furie. A patra zi dupa ce s-a intamplat s-a iesit hotarat in strada. Se cautau vinovati. Patronii din Colectiv au fost arestati. S-a striga jos Ponta, Piedone, Oprea, jos orice era antipatic. A cazut guvernul si au inceput demisiile. Am iesit si eu in strada si am intalnit oameni enervati pe sistem, pe politica, pe tot. M-am bucurat sa vad in sfarsit pentru prima data in istoria Romaniei ca se striga in strada impotriva bisericii, Vrem spitale nu catedrale!, si chiar injurii la adresa BOR. In fata patrarhiei s-a strigat “Iesi afara, javra ordinara!”. Uahhhhaha! De cand asteptam ziua asta. S-au adunat 35.000 de oameni in centrul Bucurestiului. Un concert s-a transformat intr-o tragedie si apoi intr-o revolta. S-a cerut un guvern nou tehnocrat, toata lumea a injurat politicienii si coruptia, toti sunt de vina, cica “toti suntem de vina”.
In fiecare zi s-au adaugat mai multi si mai multi morti. De la zi la zi si de la ora la ora am numarat de la primii 26, 27, 28,… 31, 32… Apoi in fiecare zi au murit altii si altii. In urmatoarea vineri au mai murit inca 9. Dimineata erau 32 si seara 41. A plouat cu morti :(. Mortii lor de birocrati si politruci! Am rabufnit si eu si am iesit iar in piata. Protestele s-au stins usor, dar in jurul fantanii era plin de tacere si lumanari. Am facut cateva poze.
Abia dupa vinerea aia s-a cerut ajutor international. Ar fi trebuit cerut din prima zi. Abia dupa o saptamana au inceput transporturile in afara tarii. Sper ca, atunci cand se termina sa inceapa investigatiile si printre doctorii cinici si fatarnici din fruntea Ministerului Sanatatii, care au declarat in primele zile ca totul e sub control, ca au tot ce le trebuie. Prieteni de-ai celor ajunsi in spitale si-au cheltuit toti banii pe medicamente, care nu se gaseau in spitalele unde erau internati. Cineva imi povestea cum la un moment dat aceiasi doctori care i-au trimis dupa medicamente, si-au schimbat complet atitudinea de fata cu presa, spunandu-le ca nu au nevoie, ca au tot ce le trebuie. Apoi la spitalul de arsi, unde nu era atunci presa, au fost primite imediat ca painea calda.
Dincolo de vocea ipocrita si oficiala din media, in realitate era nevoie de tot felul de consumabile ca paturi absorbante si materii prime medicale, care lipseau din spitalele unde sunt internati. Lumea s-a organizat pe facebook si pe telefoane sa ajute spitalele direct din buzunarul lor cu tot ce au nevoie. Niste voluntari au facut zilele alea un site, www.colectiv.info, unde s-a centralizat evidenta nevoilor fiecarui spital in parte. Au publicat conturile parintilor pacientilor in care am donat si eu niste bani.
Prieteni de-ai victimelor si prieteni de-ai prietenilor lor au iesit in cluburile in care alta data rasunau concertele de metal, care acum sunt anulate, si-si vand ce au mai valoros prin casa: afise, vinyluri, cd-uri, desene, tricouri. Dau dublu pe ele pentru ca stiu unde se duc banii.
Am ramas interzis cand am aflat ca unei familii care are un copil mort in spital, nu i-a ajuns inca nimic in conturi, desi tv-ul vuia de donatii peste donatii. Am luat legatura cu fratele uneia dintre victime, aveau nevoie de bani de inmormantare, si nu primisera nimic in conturi pana la ora aia. Le-am facut si lor o donatie.
Un exemplu bizar de asa zise donatii: La nici o saptamana dupa drama din Colectiv, cand lumea inca era in strada, sub fereastra mea canta intr-o veselie, in Herastrau, mascariciul de Stefan Banica impreuna cu altii asemenea lui. M-am gandit, or fi pentru donatii? Aparent da, practic nu. M-am uitat pe comunicatul de presa si sursa anuntarii evenimentului, pagina de facebook a tearului Metropolis, unde scrie doar “donam catre #Colectiv” si nu apare nicio alta informatie despre suma, fundatii etc. Pai cum sa donezi catre un hashtag, ca hashtag-ul n-are cont bancar. Este un eveniment public, deci beneficiarul donatiei trebuie spus public, daca el exista. Toate evenimentele care fac donatii reale fac publice beneficiarul si banii donati. Astia nu. Am intrebat si eu la Teatrul Metropolis prin comentariu catre cine au donat, si numai ca nu mi-au raspuns, ba chiar mi-au sters in mai multe randuri intrebarea. Lasa in schimb comentariile pozitive, unde nu se pun prea multe intrebari.
Pai, daca evenimentul este atat de public si ai anuntat cu surle si trambite ca tu donezi “pentru #Colectiv”, nu trebuia sa spui si cui anume donezi mai exact? Carei organizatii? Ce suma s-a strans in urma concertului “caritabil”? De ce teatrul Metropolis nu poate spune catre cine a donat? Ipocrizia merge foarte departe aici, pentru ca nu e clar oricum ce colecteaza ei si ce doneaza ei, deoarece la eveniment nu sunt bilete de intrare. Asta inseamna ca banii vin de la primarie si atunci de ce e nevoie sa treaca banii prin acest teatru si asa zis artisti filantropi? Nu se putea dona direct victimelor sau unei fundatii, daca chiar asta se dorea? Eu, de exemplu, nu strang bani caritabil public, dar pot spune excact cat si unde am donat, cu cont bancar. Am donat bani direct parintilor unor victime si unor parinti care nu aveau bani sa-si ingroape copilul, asta desi prin media circulau tot felul de evenimente cu donatii ca acesta. In ziua in care le-am donat eu, ei nu primisera niciun ban de la nicio fundatie.
Una peste alta, toata aceasta drama e marcanta. Daca s-ar fi intamplat un incendiu intr-o sala de sport sau intr-o institutie ori cladire oarecare ar fi fost probabil altceva. Dar s-a intamplat in Colectiv la un concert de metal. Se simte al dracului de personal asta! Am vorbit cu oameni care au fost la concertul ala si care au prieteni in spital. Cineva imi povestea ca un prieten de-al lui e in stare grava la spital, doar pentru ca atunci cand s-a urcat focul pe stalp a facut 2 pasi sa-si ia geaca de unde a lasat-o si n-a mai iesit la timp. Mi-am imaginat de o mie si de un milion de ori ce s-ar fi intamplat, cum as fi reactionat. As fi putut iesi la timp? De obicei stateam mai spre iesire, in partea dinspre bar sau dinspre scena. Cat de mult as fi protejat si salvat pe cei cu care as fi fost? Sunt ganduri si scenarii care nu-mi dau pace si care mi-au creat cosmaruri. Fusesem cu cateva saptamani in urma la Saturnus, care au facut si un mic show cu faclii. Mergeam acolo la concerte de cativa ani, si aveam niste amintiri placute.
Asa ca normal ca sunt revoltat! Sunt revoltat pe birocratie in primul rand, pentru ca birocratia genereaza abuzurile, care genereaza coruptia, care in cazul asta a generat acest genocid. Intamplator, in perioada cand s-a intamplat tragedia luam avizele de functionare pentru un viitor bar. Nici firma de contabilitate, nici doua firme de consultanta cu care am discutat nu au fost in stare sa-mi spuna de avizul impotriva incendiilor. Dar am platit totusi separat un consultant fiscal care sa-mi spuna in scris, oficial, ce acte si avize sunt necesare. Este singurul care mi-a spus de avizul PSI impotriva incendiilor. Toate cele trei firme cu care am lucrat ghideaza, contra cost, zeci sau poate chiar sute de firme, printre care se afla si baruri, cluburi sau altfel de puncte de lucru. De ce nu au fost in stare sa-mi spuna de avizul PSI, desi am insistat de nenumarate ori sa-mi spuna absolut toate avizele de care am nevoie? Pentru acelasi motiv pentru care acum s-au descoperit sute de baruri fara aviz PSI, institutii publice, Arena Nationala, Sala Polivalenta si nu stiu cate scoli.
Primii vinovati au fost scosi patronii clubului. Sunt si ei vinovati, si cei care le-au permis functionarea. Toti birocratii paraziti din toata administratia publica care iau spagi de gainari in institutiile publice sunt vinovati si partasi la tragedia asta si alte tragedii care nu devin stiri. Pentru ca, daca mor multi oameni deodata, tot evenimentul devine doliu national, dar daca mor separat devin statistici. Da, au murit 60 de oameni intr-o luna de zile in incendiul din Colectiv. Dar fix in acelasi timp de o luna de zile au murit 171 de oameni din accidente rutiere, pentru ca zilnic mor, statistic, 5,5 oameni in accidente rutiere. Motivul? Permisele auto care se iau cu 300 de euro de ani de zile, spagile agentilor de circulatie, care, probabil, sunt mult mai multe decat numarul de amenzi, guvernele care se prefac de zeci de ani ca fac autostrazi si delapideaza banul public din care ii intretin eu. Deci cei 171 de soferi au murit tot din cauza coruptiei si birocratiei, dar nu mai e doliu national, sunt doar statistici. Dar cei care nici macar nu apar in statistici? Cifrele necuantificabile de oameni care mor in spitalele din provincie datorita lipsurilor primare si lipsei de personal medical. Pai daca in Bucuresti nu sunt resurse, cine cuantifica genocidul din provincie? Acolo cred ca numarul e mult mai mare, si acolo cei morti nici macar nu devin statistici! Pentru asta ar trebui sa fie in fiecare zi doliu national.
Functionari paraziti cu gulere albe si cu mainile patate de atentii marunte, legi birocrate care genereaza ierarhia gandacilor in cultul spagii… Esti politician, esti un functionar vierme smenar si spagar care traieste parazit pe seama mea. Tu eleborezi legi, uneori aproape imposibil de respectat care reiau cercul vicios: birocratie, abuzuri, spaga. Cica “coruptia ucide”. Birocratia ucide, bai, coropisnite imputite de functionari spagari, ca aia genereaza coruptia! Politica ucide, bai, fosile comuniste, ca aia genereaza birocratia!
In cate subsoluri obscure n-am intrat pana acum si cate concerte n-am vazut in fel si fel de conditii dubioase, fara sa ne gandim ca sunt dubioase. Inevitabil ne vom gandi la Colectiv si in fiecare local de concerte in care vom intra vom cantari mult mai atent riscurile, si ne vom uita mereu lung spre iesire, pe decor, ne vom gandi la structura cladirii etc. E bine ca asa ceva se intampla, statistic vorbind, rar. Au fost cateva incendii zguduitore la concerte in lume in ultimii 10 ani. Totusi, oricat de improbabil ar fi sa se mai repete asa ceva vreodata, va ramane mereu amintirea despre tragedia din Colectiv.
