Aseara am dat o fuga pana in Brasov impreuna cu Sorin sa-i revedem pe cei de la The Ocean. Am ajuns acolo pe la 8, iar dupa o masa rapida si o bere in noul Rockstadt ne-am mutat langa, in Kruhnen Music Hall. O sala de concerte foarte spatioasa, bine antifonata, cam exact ce ar trebui sa aiba Bucurestiul si nu are.
Cum am intrat au inceput sa cante Am Fost la Munte Si Mi-a Placut. Trupa destul de noua de post rock, cu nume de piese amuzante de genul: Surasul Raurilor Care Curg In Jos, Sau In Sus, Depinde Cum Te Uiti … sau: Pantelimon? Nu ca ma Retrag. Ok, dincolo de partea amuzanta, baietii canta un instrumental bogat cu riff-uri hipnotice, care te poarta … si te tot poarta … Cu o toba si trei chitari compun o atmosfera tipica de post rock, buna pentru deschidere si ambient.
Am aruncat o privire prin sala, aerul si design-ul aduceau destul de mult aminte de Colectiv. Oferta de bere nu era foarte generoasa, dar e bine ca nu lipsea eternul Ciuc. Asa ca ne-am facut proviziile de tricouri si beri, mai mult sau mai putin alcoolice.
Si a inceput sa cante. In spate au rulat proiectiile albumului Pelagial si au trecut prin toate straturile oceanului. Vocalul s-a catarat din cand in cand pe boxe si s-a miscat energic si expresiv pe scena. Pe parcurs, apele oceanului s-au mai adancit si linistit.
Spre final, vocalul a rupt atmosfera destul de calma din fata scenei, plonjand pe neasteptate in public, fiind luat pe brate.
Concertul a fost mult mai tare si mai reusit decat cel din urma cu 4 ani, dar nu l-a batut nici pe departe pe cel de acum 10 ani din LMC, in vechea formula The Ocean, unde Precambrianul a facut haos si furtuna.
Au urmat suedezii de la Katatnoia, pe care i-am tot vazut pe la festivaluri si a caror melodicitate nu-mi mai starneste nicio tresarire. Asa ca n-am mai stat la tot recitalul lor si am perferat sa folosim masina pe post de casetofon pentru rautati, in drum inapoi spre Bucuresti.
