The Ocean sunt anunțați că vin iar pe meleagurile est europene. Când să plec pe concert, Radu mă întreabă dacă știu un trombon, pentru că aeroportul a trimis trombonul trupei în altă parte. Sun încolo și încoace, mă intersectez cu alții care căutau și ei același trombon și în final, în drum spre Quantic aflu că un trombon e disponibil pentru trupă. Sun la Quantic și aflu că se găsise deja unul de ceva timp, păi organizatori și impresari, faceți update la anunuț atunci, zic …
În deschidere îi găsesc pe Bipolar Architecture la ultimele piese, care fac un show impresionant, cu inflexiuni oceanice strong și rafale de ritmuri, așa că nu ratez să-mi îmbogățesc colecția cu un vinil de la ei.
După pauză, încep The Ocean care acaparează scena și publicul imediat. Felicitări echipei de sunet, în sfârșit un concert care se aude de la excelent în sus!
O trupă completă cu un post metal pe teme geologice, cu art work-uri la fel de fascinante și circulare ca muzica lor, ce te plasează în perspectiva mereu evoluționistă a scoarței terestre.
Energia curge dinspre ei spre public și înapoi dinspre public spre ei, vocalul face câteva incursiuni de crowd prin mulțime, cântând de pe brațele fanilor.
Acorduri de bas introspective, ritmuri și riff-uri meditative, ești într-un ocean al sunetelor din care nu vrei să ieși prea curând …
Se face și bis și performanță de răsunet! Se termină concertul și după un pahar de vorbă în Quantic, pornim la alte pahare de vorbă și muzici în 3B.
