Blazzaj există încă din 1996. În 20 de ani de jazzisme au scos doar două albume. Se auzea deja de prin aprilie melodia Plusunu – așadar, parcă se aude bass-ul unui album nou prin toamnă (da, 20 de ani, se pune și FunkinLeFree).
Mergem în Control deci, la concert. Ceea ce era prevăzut să înceapă la 21.00, a început de fapt, mult mai târziu. I-am văzut cârlionții lui Petre cum a intrat în sală, apoi Vita și toată seara a decurs perfect în ritmuri de acid-jazz, funk și, bineînțeles, puțiiiiiin de tot hardcore. E imposibil să nu simți în vocea lui Tavi faptul că face parte și din Implant pentru refuz, omul ăsta nu se poate abține, îi mai scapă o grohăială, două.
Au deschis seara cu melodia Blazzaj, cu Tavi jos, în fața scenei, cum altfel? A dat startul perfect, lumea avea energie, s-a strâns o adunătură frumoasă de oameni cu energie, gata să dănțuiască. Mai puțin unul dintre bețivi, care, destul de sceptic, își exprima regretul că nu se strâng la fel de mulți oameni și la un concert grind.
