Șobolani în Quantic

•  

Cum eram prins în plin avânt muncitoresc, în hățișurile infinite ale birocrației românești, Sorin mă întreabă din senin dacă nu vin diseară la OCS în Quantic. Cum i-am văzut de atât de multe ori încat nici nu mă mai entuziasmează, dar nici nu m-am săturat de ei, am zis un aleatoriu: ok, de ce nu …

Ajung la fața locului iar scena era amplasată afară, mai bine, să poată tot omul să ia o gură de aer și de bere. Și au început cu Moska într-o variantă mai acustizată, apoi În Zbor, Odă … și au ținut-o așa cu toate piesele vechi până la final, spre bucuria tovarășului meu de concert.

N-au cântat nimic din ultimii 10 ani și asta mi-a plăcut și mie, nu spun că au scos materiale mai slabe în ultimul timp, ci că înainte cântau foarte bine, pentru că, nu-i așa, ‘înainte era mai bine’ …

Spiritul ok, entuziasmul la el acasă, ne-a trezit ceva amintiri din copilărie și mi-a făcut chef de mare…

În deschiderea lor aflu că au cântat niște copii: Trupa Blană Bombă, eu nu i-am prins, dar colegul meu de concert a laudat mult vocea micului solist, ireală pentru vârsta lui. Cu ei au și încheiat concertul pe scenă dupa bis…cu ceva sentimentalisme la plecare, în timp ce noi ne suiam tacticoși în uber, luând calea treibețivilor.

Postat în:

Cronica de concert

|

Etichete:



Jazz și ritm cu Mihai Iordache

•  

Am avut de curând deosebita onoare să-l avem invitat la bar pe Mihai Iordache, stiți voi, cel care compus versurile celor mai cunsocute piese de la Sarmalele Reci și a făcut solo-ul de saxofon de la Tanța la Timpuri Noi. Altfel, este un jazzman de notorietate, prezent la mai toate festivalurile de gen și un nume de referință pe scena de la noi.

Împreună cu Tavi Scurtu la butoane și programe … a ieșit un jazz expresiv cu ritmuri electronice interesante, ușor experiementale … tocmai bune de digerat la 3B.

Citeste articolul “Jazz și ritm cu Mihai Iordache”



Islaz muzical blacanic la trei bețivi

•  

Într-o seară oarecare, într-un bar oarecare, într-o nu stiu care vară … neavând nimic mai bun de făcut, m-am înființat acolo unde-mi fac veacul când beau și ascult muzică. Pseudoltenii de la Islaz au băgat așa o petrecere câmpenească, cu tobe și 3 chitări, cu chiot și dans, cu zgomot și veselie. Foaie verde mărgărit … și cum se cheamă acum … lăutarie rock.

A fost și Bob Dylan de la Dăbuleni, a fost și atmosferă.

Și au jucat și am petrecut … și dupa o vreme a ajuns la bar si poliția. După ceva negocieri cu ei în afara barului, am scăpat cu un avertisment și am obținut încă un sfert de oră de cântare. Solistul a ținut să mulțumească poliției române și a mai băgat un bis strașnic.

Bravo baieți!

 

Postat în:

Cronica de concert, Evenimente

|

Etichete:



Zbor fara motor cu nava 3B

•  

In momentele ce urmeaza am sa povestesc despre unul dintre cele mai interesante concerte la care am asistat. Pe Torsan Bălan l-am vazut cu putin timp in urma in formula Multumut si am ramas impresionat, sufla in instrumente incantator, cu spor si patima.

Planul era sa aduc o camera pe care sa o montam pe bar sa se vada totul frumos de sus. Cum m-am dezmeticit tarziu ca trebuie sa ajung la concert, m-am aruncat direct in uber si am ajuns pe fuga la bar. La fata locului, rulau niste proiecte hipnotice, iar muzica experimentala era la ea acasa, umbla prin toate ungherele urechilor si ale creierului.

Citeste articolul “Zbor fara motor cu nava 3B”

Postat în:

Cronica de concert

|

Etichete:



Multumut, incantatii de jazz si folclor

•  

Am ajuns la bar cu alta treaba si ca de obicei, dar ca intotdeauna spiritul si sunetul barului te captiveaza si te cam tin acolo … De data asta a fost vorba de Multumut, o formatiune constituita din 3 muzicieni, care au cantat reinterpretari de folclor romanesc, cu invocatie experimentale si jazz. Solistul a redus la tacere si amutit audienta cu vocea, fluierul si clarinetul, insotit permanent de baterie si clape, rezultand niste momente desavarsite …

Cantarile si-au pastrat farmecul de intimitate a barului, iar solistul a ‘miluit’ la un moment data audienta cu sunete, trecand si sufland in clarinet pe la fiecare masa, pe la fiecare bere …

Fara sa-i laud prea mult, prestatia a fost una desavarsita, pe care o vom repeta cu siguranta in curand …

Postat în:

Cronica de concert, Evenimente

|

Etichete:



Post rock cosmic la 3B

•  

S-au inmultit concertele la noi in bar si datorita lui Hariton care le-a adus a crescut si calitatea lor. Cosmic Goulash e un proiect interesant care s-a potrivit la noi ca o manusa.

Foarte de efect a fost proiectia din spatiu care a rulat permanent in spate si a tinut isonul concertului. Cu 4 oameni, 2 chiatari tobe si clape, a iesit ceva care a atacat la modul hipnotic perceptiile … un post rock instrumental cu accente psihedelice si chiar stoner … te lasa sa te lasi purtat de muzica, stele, asteroizi si planete. Senzatia e ca te pierzi in muzica si spatiu …

Faptul ca barul e micut are si un avantaj, sunetul pus de 2 monitoare ramane mai comprimat si se aude mai bine, mai ales ca am facut o buna investitie si in acustica.



Maria Raducanu la Teatrul de Arta

•  

Am plecat asa intr-o duminica de primavara la concert Maria Raducanu … ca n-o mai vazusem demult. Asa am ajuns la Teatru de Vara cu Ana si Linda, intr-o locatie placuta si relaxanta. Era si Ciolos pe acolo la spectacol, chiar in primul rand … na, politica cu gusturi bune se tine.

Si incepe Maria sa cante … si sa cante. Folk folcloric, in romana, portugheza, franceza … iar romana. Canta frumos, dar cand gesticuleaza parca prea dramatizeaza … dar na, asa e muzica ei cu patos.

In linistea din sala a sunat un telefon, s-a oprit o secunda si a continuat, na, nu-i ok sa fii intrerupt. A intrebat si publicul ce doreste sa auda … toata lumea “Cristina, Cristina” … a raspuns ca daca se cere doar asta, o poate canta de mai multe ori la rand. Doar fetele astea de langa mine au cerut “Ia uite-o zau”, un cantec de-al Mariei Tanase, si altele …

Iar dupa celebra cantare de mahala ”Cristina” … a cantat coverul reusit al unui cantec interbelic de-al lui Cristian Vasile … ”Minciuna”, cu care a incheiat placut seara.

Ana: Mie imi place ”dramatismul” despre care povesteste Ciprian mai sus. Maria canta cu nerv si cu nervi, transmite liniste si neliniste in acelasi timp. Cred ca are o voce deosebita si imi place cum face trecerile de la soapta la strigat. Are concerte frecvent la Teatrul de Arta, unteatru sau Green Hours, doar ea si o chitara, si uneori imi place sa merg singura la concertele ei.

Postat în:

Cronica de concert

|

Etichete:



Rotheads si Disease in Under

•  

A trecut ceva timp de la concertul asta da acum mi-am amintit de el … Stateam linistit in trei betivi ascultandu-i pe Ulise cand deodata am zis ca prea multa liniste strica. Asa ca am plecat cu niste betivi direct in Under sa-mi dezamortesc urechile unde m-am intalnit cu Sorin si Radu. Am intrat direct in paine, baietii de la Rotheads pusesera stapanire pe subsol si isi exersau metalul destul de bunicel. Era un death old school care s-ar fi auzit bine daca s-ar fi auzit mai bine. Desi locul era micut, au pus in miscare niste pustani in fata si au leganat cateva capete. La mai mare, are tara death metal.

Am profitat de pauza sa ies la o tigara si apoi sa palavragesc cu cei 2 betivi veterani si incep Disease. Neinteligibili, nu doar pentru ca se auzea oricum foarte prost dar si sunetul lor era row asa. O galagie de instrumente reproduceau un hardcore punk aglomerat, din care nu se intelegea mare lucru. Atmosfera era buna … puteai distinge din atitudinea lor suparata … ce sa zic de concert, mi-am clatit si calit un pic urechile.

Postat în:

Cronica de concert

|

Etichete:

,



Vinyl Jam Session de primăvară

•  

Gata, dăm hainele groase jos și rămânem cu buricul sau spatele gol. Ieșim pe terasă, ne ridicăm pe vârfuri și aruncăm o sprânceană la 300 km spre Vamă sau Krapets și ne încălzim cu muzică pe vinyl.

Sărbătorim cu toți bețivii rezidenți și ocazionali ai barului. A venit primăvara, se așterne în toată țara, dar mai ales la trei bețivi!

Vă asteptăm! Intrarea, spiritul și vestimentația de primavară sunt libere!

Pagina evenimentului https://www.facebook.com/events/386889958798987/

Postat în:

Evenimente


Ulise in Quantic si Duda

•  

Am fost deunazi sa-l vad pe Dan Stoica, un vechi rezident al barului, cantand live in formula Ulise. Asta s-a intamplat in Quantic si intr-un barulet nou numit Duda.

In Quantic au deschis pentru 20 Secole Vulpe, iar in sala erau mai mult prieteni si tovarasi de-ai lor … si cativa curiosi. La 9 fix Stoica s-a ridicat de la masa, s-a suit pe scena si a inceput sa cante impreuna cu Catalin Fuioaga la tobe. Concertul si atitudinea a fost una degajata, iar muzica alternativa si interesanta. Versuri inspirate doar in romana, tonalitate foarte placuta.

Nu stiu de ce 90% din trupele noi de la noi nu canta in romana, inteleg dorinta de afirmare pe piata de afara, dar mesajul de obicei e unul local, iar abordarea in engleza mi se pare o una destul de impersonala a audientei. Dar astia sunt doar cei 2 centi ai mei … Mi-au placut dialogul si glumele facute de Stoica pe scena, avea si de ce, audienta fiind formata mai mult din cunoscuti. In rest, na, sunetul ca in Quantic …

Apoi m-am dus sa-i ascult si in versiunea acustica. Duda e un local nou, micut, nu credeam ca exista un local mai mic ca trei betivi, dar iata ca exista. Acolo insa lucrurile au stat altfel fata de live-ul din Quantic. Proprietarul localului e pasionat de sunet si s-a ocupat indeaproape de asta, rezultatul fiind unul ca la carte.

Despre ce canta Ulise ce sa zic … emana un alternativ foarte digerabil, Stoica are o voce curata, cu versuri bune de pus pe ganduri si meditatie. Se simte o anumite sinceritate si emotie in compozitie. Sunt captivanti de ascultat … si de glumit cu ei intre piese.

O da, era sa uit, pe 22 aprilie, in Expirat lanseaza albumul Reverse, iar pe 14 fac o cantare acustica la noi la bar. Veniti sa-i vedeti, merita!

PS: Poze facute de Ionut Cristea

Postat în:

Cronica de concert

|

Etichete: