Alternative 4

•  

Acum cateva zile am plecat in Kulturhaus pentru prea putinul promovat proiect Alternative 4 cu Duncan Patterson la bass si in rolul de creier al intregii operatiuni. Anathema este o formatie frecvent categorisita ca o formatie mult prea soft. Cei obijnuiti cu brutalitati si care au ascultat primele albume o considera o formatie care s-a inmuiat. Si asa este.. la fiecare album au abordat perspective si experiente diferite, interesante, dar tonalitatea generala a ramas mereu mai calma. Pe mine insa m-a cucerit aceasta formatie cu albumul care poarta si numele actualului proiect Alternative 4. Fara sa ascunda influentele puetrnice din perioada de mijloc a trupei secolului XX, Pink Floyd, albumul mi-a provocat treziri de constiinta de la prima auditie. Citeste articolul “Alternative 4”

Postat în:

Cronica de concert

|

Etichete:




Arkan şi Pământul Orfan în Biserică

•  
comments 4

Arkan, Myrath, Orphaned Land – Silver Church, 9.12.2011

Orphaned Land e una din trupele alea care nu au cum să-ţi rămână indiferente. Ori iţi place şi apreciezi influenţele orientale, ori le asociezi cu acel gen foarte popular la noi şi ajungi să deteşti şi Pământul Orfan. Eu mă consider norocoasă că am reuşit să trec peste anumite stereotipuri şi să pot să mă bucur de Orphaned Land aşa cum trebuie.

Orphaned Land

Joi seară exoticul turneu The Tour to OR Shalem 2011 trebuia să treacă prin Cluj dar se pare că vestitul Sandor a făcut din nou ceea ce ştie el să facă mai bine, adică să lase trupele şi publicul cu buza umflată. Dacă tot se încăpăţânează să continue aşa, sper ca măcar să işi facă un renume negativ pe afară cât mai repede, să se ştie cu cine NU trebuie lucrat (mai e nevoie să spun şi că trebuie să facă cineva un pustiu de bine şi să-i dea o mamă de bătaie bine-meritată?).

In fine, am ajuns în Biserică în jur de ora 7, ştiind că ratez prima trupa, Artweg, dar în timp pentru Arkan. Am avut un mini-şoc când am văzut cât de puţină lume era, mai ales că a trecut deja o lună de la ultimul eveniment metal mai semnificativ (Amon Amarth) şi mai e mai bine de o lună până la următorul (Arch Enemy). Aceleaşi feţe cunoscute, aceiaşi susţinatori ai scenei metal de la noi. Mi-am luat o eprubetă cu bere şi am ajuns, fără niciun stres sau obstacol, în rândul 2.

Citeste articolul “Arkan şi Pământul Orfan în Biserică”



The Chronicles of Rome

•  

Rome în Kulturhaus, 03.12.2011

Mai întâi simt nevoia să încep prin a spune că Rome sunt formaţia mea preferată de vreo 2 ani încoace deci trebuie să îmi fie iertate subiectivitatea şi erorile de setlist, mintea mea nu s-a gandit nicio clipă că trebuie sa înregistreze ceea ce vede/aude, era mult prea adâncită în atmosferă.

Am aflat de concert la Dark Bombastic Evening 3, când, uitându-mă pe pereţii zidurilor cetăţii, am văzut un colaj al afişelor cu toate evenimentele Kogaionon & DonisArt. Era acolo un afiş Rome pe care nu-l ştiam. M-am apropiat să văd despre ce e vorba şi…aşa am ajuns să aştept concertul ăsta înca dinainte de a-l vedea pe anteriorul.

Citeste articolul “The Chronicles of Rome”

Postat în:

Cronica de concert

|

Etichete:



Organizatori balcanici și războinici hiperboreeni

•  
comments 2

Septic Flesh, As I Lay Dying și Amon Amarth, Arenele Romane, 19.11.2011

Asadar, după cum puteți intui din titlu, sâmbătă seara, înainte de a fi un concert, a fost un circ. Și încă unul de foarte prost gust.

Am ajuns în față, la Arenele Romane, pe la ora 18:45. Organizatorii – PROMUSIC PROD –  anunțaseră ca intrarea începe să se facă de la ora 19, iar prima trupă- Septic Flesh- urmau să înceapă de pe la 19:30. Când am ajuns acolo era deja lume strânsă la intrare, însă în niciun caz nu era înghesuiala, încă. De pe la ora 19, a început să apară tot mai multă lume și să devină destul de aglomerat in fața porților de acces. Dar, surpriză: porțile au rămas tot închise. Și așa au continuat să fie până pe la 19:20, timp în care, la intrare, era deja haos în toată regula, accesul făcându-se prin două puncte minuscule. Evident că nu a mai existat nicio ordine, și totul s-a transformat în”cine știe mai bine să ia fața și să se bage”. Această stare de fapt a luat amploare mai ales când, în mod incredibil, dinăuntru, cam de pe la 19:35-40, au început să se audă primele acorduri Septic Flesh. La acea oră nu cred că apucaseră să intre nici măcar un sfert din oameni. După vreo zece minute le-a trecut si organizatorilor prin cap să deschidă și o a treia poartă, care inițial fusese  rezervată presei și adepților blițului în fața scenei.

Citeste articolul “Organizatori balcanici și războinici hiperboreeni”



Pro Hearing Pain (Partea a doua)

•  
comments 3

Pro-Pain, Undivided, Morggu, Deathdrive, 23.10.2011, in Wings

De data asta nu a mai fost vorba de durere de urechi cauzata de sunetul prost, ci pur si simplu imi tiuie urechile dupa concert.
Sa va spun sincer, nu cred ca as fi mers la concertul de duminica seara daca nu as fi aflat ca un prieten de-al nostru, cunoscut prin alte medii decat cele concertistice, e noul chitarist Deathdrive si urmeaza sa cante in deschidere. Si cum nu era sa dau aproape juma’ de milion pe un bilet  ca sa vad doar o juma’ de ora de concert, m-am ales cu o seara hardcore.
Citeste articolul “Pro Hearing Pain (Partea a doua)”



Downfall of Mediocracy in Underworld

•  
comments 11

Mediocracy, Downfall of Gaia, Rosa Parks, in Club Underground, Bucuresti, 21 octombrie

Downfall Of Gaia

Dupa vreo 3 saptamani de sclavageala intensa si umflare de ficat, a apucat si eu sa prind cateva momente de relaxare. Scapat de la munca la o ora “normala”, am decis sa imi incep uichendul cu un concert. Bine, am zis sa vin la acest show pentru ca nu aveam rabdare sa astept concertul Pro-Pain de duminica. Dupa ce am primit invoire de la stapanire (cu limita fixata la 4 beri), m-am indreptat spre Underworld unde am facut jonctiunea cu Ursu’ si Ciprian. Prima supriza a fost numarul mare de oameni care se inghesuiau in cei 20 de metri patrati subterani. A doua surpriza a fost berea Gambrinus, din care nu mai bausem de un numar mare de ani. Referitor la numarul de spectatori, parerea mea e ca e criminal sa organizezi concerte rock intr-un spatiu cat o sufragerie, si cu un ditamai stalpul colturos in mijloc. E genul de loc unde iti trebuie asigurare inainte sa te apuci de moshpit, stage diving si alte activitati culturale. Citeste articolul “Downfall of Mediocracy in Underworld”



Capoeira hardcore in Underworld

•  

BHCB did it again! Inca o data in Underworld, cu 30 de oameni prezenti, cam aceiasi care ne vedem mai mereu la concertele hardcore. Am ajuns acolo pe la 21:00 si nu era nimeni inafara de trupe… chiar ma gandeam ca s-a intamplat ceva si nu se mai tine concertul. Am stat jumatate de ora cu o bere in mana si am privit la ce era in jur…

United and Strong

Apoi, pe la 22:15, lumea a inceput sa intre in sala si prima trupa s-a urcat pe scena. Din pacate, una din trupele care trebuiau sa cante, n-a mai ajuns din cauza unui accident rutier in Ungaria. Oricum, primii pe scena au fost United and Strong, din Berlin. E prima trupa de hardcore cu o tipa la tobe pe care o vad. Au sunat bine, chiar daca hardcore-ul lor e destul de simplu. Simplu, dar la obiect. Inca de la prima piesa lumea a inceput sa “danseze” si, chiar daca pe parcursul show-ului au lasat-o mai moale, per total a fost misto. Nemtii si-au facut treaba cum trebuie si s-au bucurat impreuna cu publicul de atmosfera. Citeste articolul “Capoeira hardcore in Underworld”



Trial, sau cum se face un show hardcore

•  

Inca o seara hardcore superba in Fabrica, de aceasta data cu cateva trupe (inafara de una) despre care nu auzisem acum 2-3 luni. Paul s-a tinut de treaba si ne-a oferit ce-a fost mai bun. Sincer, cred ca nici el nu se astepta la ce-a iesit. De fapt nu cred ca se astepta nimeni.

I Stared Into The Forest

Seara a inceput cu brasovenii de la I Stared Into The Forest, o trupa care mi s-a parut ceva post-metal/hardcore. Cu doar trei membri – vocal, chitarist si tobar – trupa a sunat bine, iar lumea s-a strans in fata si i-a urmarit cu interes. Si eu am ramas surprins de cat de bine poate suna o trupa in trei oameni, mai ales ca tobarul cica venise doar de doua saptamani in trupa. Dupa cum ziceam, lumea s-a adunat in fata si i-a aplaudat dupa fiecare din cele trei piese pe care le-au cantat si, chiar daca nu s-a agitat nimeni, showul a fost foarte OK. Citeste articolul “Trial, sau cum se face un show hardcore”